Putin vrea să cucerească întreaga regiune Donbas până pe 1 iulie. De ce vrea Kremlinul să controleze regiunea

02 Iun. 2022, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Iun. 2022, 08:38 // Actual //  Lupu Eduard

Vladimir Putin a dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie (ieri, ceea ce nu s-a întâmplat) şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, astfel încât să ajungă să controleze tot Donbasul.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, dat un ultimatum conducerii sale militare să avanseze până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie, scrie publicaţia ucraineană Ukrinform, care citează presa rusă. Astfel, Putin vrea să ajungă să controleze întregul bazin carbonifer Donbas.

Forţele ruse bombardează oraşe mai mari şi mai mici din estul Ucrainei cu scopul declarat de a „elibera“ vechea inimă industrială a ţării, cunoscută sub numele de Donbas. În estul Ucrainei au loc lupte grele în aceste zile, iar trupele ruse au vizat cu lovituri aeriene, rachete şi bombardamente de artilerie mai multe oraşe, inclusiv Severodoneţk şi Sloviansk. În Lugansk şi Doneţk, trupele ruse au bombardat marţi 21 de zone şi au distrus 46 de clădiri civile, conform datelor de la grupul de lucru comun al forţelor armate ucrainene.

Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei spunea că Rusia îşi concentrează eforturile pe desfăşurarea de operaţiuni în zona Doneţk, cu sprijinul forţelor aeriene, şi trage cu mortiere şi lansatoare de rachete multiple pentru a nimici trupele ucrainene.  În Liman, la 60 de kilometri vest de Severodoneţk, luptele continuă. Mai la sud, în Bahmut, Rusia încearcă să alunge unităţile trupelor ucrainene din poziţiile lor, a mai spus armata.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spune că nu îl interesează planurile Rusiei de avansa până la graniţele administrative ale regiunii Lugansk până la 1 iunie şi ale regiunii Doneţk până la 1 iulie. Şeful statului ucrainean a recunoscut că situaţia din est este cea mai dificilă în prezent din cauza faptului că acolo s-a adunat cel mai mare număr de echipamente şi formaţiuni militare ruseşti.

„În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei. În est, ne este greu pentru că ne lipsesc armele potrivite“, a declarat Zelenski, citat de publicaţia ucraineană Ukrinform.
Ruşii au reuşit deja să blocheze majoritatea traficului feroviar spre est. Aceasta era cea mai rapidă rută pentru civilii care voiau să fugă din calea războiului, dar şi cel mai eficient transport pentru trupele ucrainene şi pentru armamentul greu. Liniile de tren în şi din Donbas au fost întrerupte şi singurele rămase sunt cele către Pokrovsk.

După ce şi-a abandonat campania de capturare a capitalei Kiev şi a celui de-al doilea oraş, Harkov, Vladimir Putin caută acum victoria militară în estul Ucrainei, unde acuză în mod fals Ucraina că a comis genocid. Atingerea obiectivelor sale în est este minimul de care are nevoie înainte de a putea încheia operaţiunea şi a pretinde că este un succes, scrie BBC.

Când liderul Rusiei vorbeşte despre Donbas, el nu se referă doar la zona producătoare de cărbune şi oţel a Ucrainei. El evidenţiază două mari regiuni estice, Lugansk şi Doneţk, care se desfăşoară din afara oraşului Mariupol, în sud, până la graniţa de nord cu Rusia. Ca şi peninsula Crimeea, regiunile administrative Lugansk şi Doneţk sunt regiuni în care o proporţie deosebit de mare a populaţiei vorbeşte rusă ca limbă maternă şi este etnic rusă. Situaţia este similară în Zaporijjea, Harkov şi, de asemenea, în Odesa. Dar numai în Crimeea etnicii ruşi reprezintă majoritatea populaţiei.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: În ceea ce priveşte planurile Rusiei pentru 1 iunie, 1 iulie, 1 august sau, eventual, 1 septembrie, vor exista şi alte planuri politice – nu ne interesează care sunt planurile Rusiei.

O victorie în estul Ucrainei nu este importantă pentru Rusia doar în ceea ce priveşte strategia sa militară, ci are şi o valoare economică semnificativă.

În primul rând, Donbasul în sine este o regiune puternic industrializată, cunoscută pentru industria sa de exploatare a cărbunelui şi pentru rezervele mari de cărbune pe care Rusia le-ar putea accesa dacă ar anexa întreaga regiune. În al doilea rând, controlul regiunii ar permite Rusiei să creeze un „pod terestru“ către Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014 şi care este un centru militar şi comercial vital pentru Moscova la Marea Neagră.

Această nevoie de a putea accesa Crimeea pe uscat este un motiv cheie pentru care oraşul-port de la sud Mariupol a fost punctul central al atacurilor ruseşti şi al rezistenţei ucrainene.

Site-ul postului de radio german Deutsche Welle scrie că importanţa eco­no­mică a regiunii Donbas contează mai puţin pentru Rusia decât pentru Ucraina, dacă cea din urmă doreşte să fie inde­pen­dentă din punct de vedere eco­nomic. „Un obiec­tiv crucial al războ­iului pentru Rusia este acela de a face Ucraina dependentă per­manent de Rusia – din punct de vedere po­litic, cultural şi economic“, scrie sursa citată.

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău