Ce este putred pe piața cripto?

15 Iun. 2022, 07:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2022, 07:08 // Actual //  bani.md

Problemele legate de piața cripto activelor (mai cunoscute, în mod eronat, ca și „cripto monede”) par să apară aproape zilnic la știri, dar mai puțin mediatizate sunt eforturile Uniunii Europene de a introduce un sistem de reglementare adecvat acestui nou sector al finanțării descentralizate.

La începutul lunii iunie, Comisia Federală pentru Comerț a Statelor Unite ale Americii făcea publice datele unei analize care arăta că doar din ianuarie 2021 și până în martie 2022, consumatorii au pierdut peste 1 miliard de dolari în cripto monede din cauza înșelătoriilor. Cele mai multe dintre pierderile raportate de consumatori au fost cauzate de escrocherii cu investiții în cripto monede false. Analiza Comisiei Federale pentru Comerț a SUA cuprinde și constatarea că mulți dintre escroci au o adevărată predilecție pentru a cere plăți în cripto monede, iar în totalul fraudelor financiare cărora consumatorii le-au căzut victime, un dolar din patru au fost pierduți prin astfel de manevre necinstite.

Dar, așa cum atrăgea Paul Krugman atenția într-un editorial din The New York Times din această săptămână, suma totală a pierderilor consumatorilor americani din înșelăciuni pe piața cripto este posibil să fie mult mai mare, nu toate fraudele fiind raportate autorităților.

De asemenea, nu trebuie să se facă o confuzie între suma pierdută de consumatori datorită fraudelor și pierderile din scăderile sau chiar prăbușirile de pe o zi pe alta a valorii investițiilor în astfel de active. Exemplele cele mai recente și cu efect usturător pentru cei care investesc pe aceste piețe sunt căderile așa-numitelor „monede stabile” TerraUSD și a monedei-soră Luna, care s-au prăbușit la scurt timp una după cealaltă.

Aici, cuprinși de panica pierderii de valoare a TerraUSD, care, cel puțin conform denumirii, trebuia să păstreze o valoare constantă de 1 USD, investitorii s-au debarasat intempestiv de plasamentele din prima cripto-monedă și și-au transferat fondurile în celălalt crito activ, Luna, cu care de altfel era în conexiune, iar mecanismul de echilibrare s-a oprit și ambele monede — Terra și Luna s-au prăbușit. Rezultatul imediat a fost că peste 17 miliarde de dolari în valoare cripto au fost șterse rapid în haosul acesta, iar prăbușirea a ridicat din nou întrebări despre monedele stabile („stable coins”) și despre cripto active în general. Miliarde de dolari în avere cripto s-au fost evaporat, trimițând unde de șoc pe întreaga piață, iar accidentul a atras atenția politicienilor și a autorităților de reglementare, care sunt puse în impas de prea rapida dezvoltare a tehnologiei și prea lentul proces de reglementare.

De altfel, marile firme de investiții au atras atenția că, din cauza interconectărilor existente pe aceste piețe, o cădere a unui astfel de activ poate duce la o prăbușire în lanț, fiind evaluat inclusiv riscul sistemic adus de o astfel de evoluție nefastă. Această apreciere, vis-a-vis de lipsa de reglementare a acestor piețe și de imposibilitatea de a cunoaște valoarea totală a fondurilor investite (deoarece sunt și fonduri care trec „pe sub radar”) și câți din acești bani aparțin, de fapt, unor investitori instituțional fac ca un colaps de amploare, să poată avea consecințe imposibil de evaluat pentru stabilitatea financiară globală.

Cu multă vehemență, economiști de prestigiu, precum Nouriel Roubini, s-au pronunțat despre cripto-monede și piețele acestea ca fiind nu doar în faza unor bule speculative, ci și escrocherii gigantice. Investitori cu experiență de o viață nu s-au ferit să le numească „otravă de șobolani la pătrat” (Warren Buffet).

De altfel, piața cripto scârțâie din toate încheieturile, fiind blamate nu doar fraudele sau numărul ridicat de proiecte eșuate, ci și conexiunile cu finanțarea terorismului, a traficului de droguri, spălare de bani și chiar infracțiuni de șantaj.

Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri

foarte recentă investigație a Reuters, s-a concretizat într-un amplu raport intitulat „Cum a devenit gigantul criptografic Binance un hub pentru hackeri, escroci și traficanți de droguri”. Raportul devoalează activitatea unor grupări de hackeri situați în cele mai neașteptate colțuri ale lumii (precum Coreea de Nord), care, de exemplu, folosind gigantul criptografic Binance, s-a infiltrat pe o platformă din Slovacia și a sustras monede virtuale în valoare de aproximativ 5,4 milioane de dolari. Mai departe, investigații complexe leagă activitatea acestei grupări de hackeri de finanțarea programului de arme nucleare al Coreei de Nord, arată raportul Reuters.

În același raport, Reuters a analizat date detaliate despre tranzacțiile clienților Binance pe site-uri „darknet” – cunoscute ca fiind piețe pentru narcotice, arme și alte articole ilegale. Raportul Reuters spune că datele analizate au arătat că, din 2017 până în 2022, cumpărătorii și vânzătorii de pe cea mai mare piață de droguri darknet din lume, un site în limba rusă numit Hydra, au folosit Binance pentru a face și a primi plăți cripto în valoare de 780 de milioane de dolari. De asemenea, raportul prezintă cazul lui Konrad Alber, un avocat pensionar din Germania, care a fost victima unei fraude în care a pierdut 35.000 de euro în urma investițiilor făcute pe o platformă online, numită Grandefex, care a promis că va „dezlănțui” potențialul banilor lui printr-un algoritm sofisticat. În momentul de față, de cazul său se ocupă poliția pentru criminalitate cibernetică din Germania.

Realitatea Live

10 Apr. 2025, 13:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2025, 13:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au atins un nou record istoric în sezonul agricol 2024/2025, cu un volum de 486.674 de tone exportate în perioada iulie 2024 – martie 2025. Datele au fost prezentate într-o analiză de Iurie Rija, directorul Asociației „Agrocereale”.

Volumul exportat reprezintă cea mai mare cantitate livrată în ultimele patru sezoane, depășind cu 28% sezonul 2023/2024 și fiind mai mult decât dublu față de sezonul 2022/2023.

Valoarea totală a exporturilor a fost de 4,67 miliarde lei, semnificativ mai mare față de anul precedent (3 miliarde lei), însă nu a depășit recordul din sezonul 2021/2022, când Moldova a încasat 5 miliarde lei dintr-un volum mai mic, datorită unui preț mediu mult mai ridicat (12,26 lei/kg față de 9,59 lei/kg în sezonul actual).

„Creșterea actuală a exporturilor nu trebuie interpretată drept un succes absolut. Este vorba, în esență, de exporturi masive de materie primă, cu valoare adăugată redusă, în timp ce sectorul procesării rămâne în dificultate”, a declarat Iurie Rija.

În luna martie 2025 s-au exportat 69.275 tone de floarea-soarelui, cu 30% mai mult față de martie 2024. Prețul mediu a fost de 12,00 lei/kg, în scădere față de lunile ianuarie (12,09 lei/kg) și februarie (12,04 lei/kg). În portul Giurgiulești, prețul a coborât chiar la 10,80 lei/kg la începutul lunii aprilie, pe fundalul unei cereri mai slabe.

Topul exportatorilor în primul trimestru al anului 2025 este condus de grupul Rusagro, prin companiile „RUSAGROPRIM” și „AGRO-NOVA PRIM”, care au livrat împreună 49.227 tone. Urmează „OROM-IMEXPO” SRL cu 45.304 tone și „AGROFLORIS-NORD” SRL cu 26.844 tone, o companie care în mod tradițional se ocupa cu procesarea locală, dar a fost nevoită să exporte materia primă în formă brută din motive de eficiență economică.

Pentru prima dată, Turcia devine principala destinație pentru floarea-soarelui moldovenească, cu 193.033 tone importate între iulie 2024 și martie 2025. Aceasta a depășit România, care a absorbit 176.246 tone, și Bulgaria, cu 90.526 tone.

Turcia a oferit și cel mai bun preț mediu – 11,2 lei/kg, comparativ cu 10,4 lei/kg în România și 10,6 lei/kg în Bulgaria.

România, Turcia și Bulgaria au absorbit peste 1,76 milioane de tone de floarea-soarelui moldovenească în ultimii patru ani și un trimestru, ceea ce reprezintă circa 90% din exporturile totale ale Republicii Moldova pentru această cultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU