Harta celor mai corupte țări din lume! Surpriză de proporții. Cum s-a poziționat Republica Moldova

Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2022 (IPC 2022). IPC 2022 atestă că, în pofida eforturilor depuse, amploarea problemei este enormă: media globală – un scor de 43 puncte a indicelui rămâne neschimbată pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de 2/3 din ţările din clasament au probleme serioase la acest capitol, cu scoruri a indicelui sub 50 de puncte.

În fruntea clasamentului se află Danemarca – cu un scor de 90 puncte, Finlanda şi Noua Zeelandă – 87 de puncte fiecare. La polul opus – Somalia (12 puncte), Siria şi Sudanul de Sud (respectiv cu 13 puncte), cuprinse în conflicte prelungite, anii de violenţă şi război afectând resursele şi lăsând guvernele incapabile să facă vreun progres.

Din 2017, doar 8 ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile IPC, inclusiv Angola (33 puncte), Armenia (46), Irlanda (77), Coreea de Sud (17), Maldive (40), Moldova (39), Vietnam (42).

În regiunea Europa de Est şi Asia Centrală (media IPC pe regiune – 35 puncte) celemai bune rezultate le-au înregistrat Georgia (56 puncte), Armenia (46) şi Muntenegru (45), iar cele mai slabe – Tadjikistan (24), Azerbaidjan (23) şi Turkmenistan (19). Şi-au îmbunătăţit simţitor scorul în ultimii ani, de la valori de bază scăzute: Armenia (46), Ucraina (33) şi Uzbekistan (31). În Bosnia şi Herţegovina (34) şi Turcia (36) indicele a scăzut semnificativ.

Deşi are în continuare scoruri joase ale IPC, Ucraina (33), sfâşiată de război, a îmbunătăţit indicele, după ce a câştigat 8 puncte din 2013. În anul 2022 a fost adoptată o nouă Strategie Naţională Anticorupţie, fiind întărite instituţiile şi funcţiile statului vulnerabile la corupţie.

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2022 de 39 de puncte, fiind pe locul 91 din 180 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, scorul IPC 2021 a fost de 36 puncte, Moldova fiind pe locul 107 din 180 ţări).

În anul 2022, ţara a primit statutul de ţară candidat în UE, ceea ce impune o responsabilitate sporită în realizarea angajamentelor, în special a celor ce ţin de reforma justiţiei şi anticorupţie. A demarat procesul de implementare a Strategiei privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei. Noul Cod electoral, adoptat la sfârşitul anului precedent, conţine prevederi care ar eficientiza mecanismele de asigurare a integrităţii electorale. Şi-a reluat activitatea Consiliul de integritate de pe lângă Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).

Cu toate acestea, reforma justiţiei este mult prea lentă, rezultatele nefiind palpabile. Mai mult decât atât, autorităţile nu reuşesc să asigure, în suficientă măsură, un proces incluziv şi transparent de monitorizare. Se menţin carenţe serioase la capitolul comunicării autorităţilor publice cu societatea civilă. Anul 2022 a fost unul cu provizorat în funcţiile de conducere a Procuraturii Generale şi a ANI, în astfel de condiţii devine dificilă exercitarea unui control eficient al instituţiilor. Refuzul de a reveni la procedurile de concurs pentru suplinirea funcţiilor de director şi adjuncţii directorului CNA şi vice-preşedintele ANI afectează credibilitatea autorităţilor anticorupţie, constituind un regres în implementarea standardelor internaţionale. Este regretabilă lipsa unei dinamici în dosarele de rezonanţă, mai cu seamă în dosarul „miliardului furat”. Republica Moldova rămâne restanţieră în implementarea mai multor recomandări ale Grupului de state contra corupţiei (GRECO).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.