Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2022 (IPC 2022). IPC 2022 atestă că, în pofida eforturilor depuse, amploarea problemei este enormă: media globală – un scor de 43 puncte a indicelui rămâne neschimbată pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de 2/3 din ţările din clasament au probleme serioase la acest capitol, cu scoruri a indicelui sub 50 de puncte.
În fruntea clasamentului se află Danemarca – cu un scor de 90 puncte, Finlanda şi Noua Zeelandă – 87 de puncte fiecare. La polul opus – Somalia (12 puncte), Siria şi Sudanul de Sud (respectiv cu 13 puncte), cuprinse în conflicte prelungite, anii de violenţă şi război afectând resursele şi lăsând guvernele incapabile să facă vreun progres.
Din 2017, doar 8 ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile IPC, inclusiv Angola (33 puncte), Armenia (46), Irlanda (77), Coreea de Sud (17), Maldive (40), Moldova (39), Vietnam (42).
În regiunea Europa de Est şi Asia Centrală (media IPC pe regiune – 35 puncte) celemai bune rezultate le-au înregistrat Georgia (56 puncte), Armenia (46) şi Muntenegru (45), iar cele mai slabe – Tadjikistan (24), Azerbaidjan (23) şi Turkmenistan (19). Şi-au îmbunătăţit simţitor scorul în ultimii ani, de la valori de bază scăzute: Armenia (46), Ucraina (33) şi Uzbekistan (31). În Bosnia şi Herţegovina (34) şi Turcia (36) indicele a scăzut semnificativ.
Deşi are în continuare scoruri joase ale IPC, Ucraina (33), sfâşiată de război, a îmbunătăţit indicele, după ce a câştigat 8 puncte din 2013. În anul 2022 a fost adoptată o nouă Strategie Naţională Anticorupţie, fiind întărite instituţiile şi funcţiile statului vulnerabile la corupţie.
Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2022 de 39 de puncte, fiind pe locul 91 din 180 ţări incluse în clasament (pentru comparaţie, scorul IPC 2021 a fost de 36 puncte, Moldova fiind pe locul 107 din 180 ţări).
În anul 2022, ţara a primit statutul de ţară candidat în UE, ceea ce impune o responsabilitate sporită în realizarea angajamentelor, în special a celor ce ţin de reforma justiţiei şi anticorupţie. A demarat procesul de implementare a Strategiei privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei. Noul Cod electoral, adoptat la sfârşitul anului precedent, conţine prevederi care ar eficientiza mecanismele de asigurare a integrităţii electorale. Şi-a reluat activitatea Consiliul de integritate de pe lângă Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).
Cu toate acestea, reforma justiţiei este mult prea lentă, rezultatele nefiind palpabile. Mai mult decât atât, autorităţile nu reuşesc să asigure, în suficientă măsură, un proces incluziv şi transparent de monitorizare. Se menţin carenţe serioase la capitolul comunicării autorităţilor publice cu societatea civilă. Anul 2022 a fost unul cu provizorat în funcţiile de conducere a Procuraturii Generale şi a ANI, în astfel de condiţii devine dificilă exercitarea unui control eficient al instituţiilor. Refuzul de a reveni la procedurile de concurs pentru suplinirea funcţiilor de director şi adjuncţii directorului CNA şi vice-preşedintele ANI afectează credibilitatea autorităţilor anticorupţie, constituind un regres în implementarea standardelor internaţionale. Este regretabilă lipsa unei dinamici în dosarele de rezonanţă, mai cu seamă în dosarul „miliardului furat”. Republica Moldova rămâne restanţieră în implementarea mai multor recomandări ale Grupului de state contra corupţiei (GRECO).
