Care au fost cele mai mari cutremure înregistrate în Europa: Bătrânul continent a suferit peste 200.000 de decese

11 Feb. 2023, 16:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Feb. 2023, 16:40 // Actual //  bani.md

În fiecare an, mii de cutremure lovesc Europa, însă numai o parte mică din acestea ajung să provoace daune infrastructurii şi vieţii umane. Potrivit The Irish Examiner – care a întocmit recent un raport pe baza cercetărilor unei echipe internaţionale de seismologi, geologi şi ingineri, împreună cu Serviciul seismologic elveţian şi universitatea publică ETH Zurich – Turcia, Grecia, Albania, Italia şi România sunt ţările cu cel mai mare pericol seismic din Europa, urmate de Austria, Belgia, Franţa, Germania, Islanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania şi Elveţia. TIE a ajuns la concluzia că până şi în regiunile cu pericole seismice scăzute sau moderate, cutremurele pot apărea în orice moment şi pot provoca daune majore. Cercetătorii au constatat că Europa a suferit peste 200.000 de decese şi pierderi financiare de peste 250 de miliarde de euro (210 de miliarde de lire sterline) din cauza cutremurelor din ultimul secol, scrie Quantectum.

Pe 28 decembrie 1908, cel mai distructiv cutremur din istoria Europei a lovit strâmtoarea Messina din sudul Italiei, nivelând oraşele Messina din Sicilia şi Reggio di Calabria. Cutremurul şi tsunami-ul provocat de acesta au ucis aproximativ 100.000 de oameni. Prejudiciul economic a fost semnificativ, deoarece Messina era un important port mediteranean. Pierderile au fost estimate la 88 milioane EUR (116 milioane USD) la momentul respectiv.

Seismul, care a înregistrat o magnitudine estimată de 7,5 pe scara Richter, a provocat un tsunami devastator cu valuri de 12 metri, care a cuprins oraşele de pe coastă. Cele două mari oraşe de pe ambele părţi ale strâmtorii Messina – Messina şi Reggio di Calabria – au fost distruse în proporţie de 90%. Liniile de telegraf au fost tăiate şi liniile de cale ferată au fost avariate, împiedicând eforturile de ajutorare. Pentru a înrăutăţi lucrurile, cutremurul major din 28 a fost urmat de sute de cutremure mai mici în zilele următoare, dărâmând multe dintre clădirile rămase şi rănind sau omorând salvatorii. Pe 30 decembrie, regele Victor Emmanuel al III-lea a sosit la bordul cuirasatului Napoli pentru a inspecta dezastrul, potrivit publicaţiei History.

Sicilia şi Calabria sunt cunoscute ca la terra ballerina – „Ţara dansului” – pentru activitatea seismică periodică care loveşte regiunea. În 1693, 60.000 de oameni au fost ucişi în sudul Siciliei de un seism puternic, iar în 1783, cea mai mare parte a coastei Tireniene a Calabriei a fost distrusă de un cutremur masiv care a ucis 50.000. Cutremurul din 1908 a fost deosebit de costisitor în ceea ce priveşte viaţa umană, deoarece a lovit în miezul dimineţii, la ora 5:20 a.m., prinzând majoritatea victimelor în timpul somnului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!