Cea mai mare bursă din Europa de Est pierde un alt membru

Cea mai mare bursă din Europa de Est pierde un alt membru, după ce unul dintre cei mai mari producători mondiali de ulei de floarea soarelui a decis să se delisteze de la Bursa de la Varşovia, citând nemulţumiri precum lichiditatea scăzută şi acoperirea slabă a analiştilor, transmite Bloomberg.

Namsen Ltd, vehiculul de investiţii al omului de afaceri ucrainean Andrii Verevskyi, a lansat zilele trecute o ofertă pentru a prelua restul acţiunilor la Kernel Holding SA, firma pe care a fondat-o şi a cărui listare în 2007 a încurajat companiile ucrainene să se listeze la Bursa de la Varşovia.

Plecarea Kernel de la Bursa de la Varşovia are legătură în primul rând cu invadarea Ucrainei de către Rusia, care a devastat operaţiunile Kernel şi a prăbuşit capitalizarea de piaţă a firmei cu peste 60%. Însă în anunţul oficial sunt menţionate şi unele dezamăgiri legate de Bursa de la Varşovia, unde acum numărul acţiunilor tranzacţionate este la cel mai redus nivel de peste un deceniu, scrie Agerpres.

Numeroasele încercări „de a îmbunătăţi vizibilitatea acţiunilor şi de extinde baza acţionarilor” au eşuat în mare parte, susţine compania ucraineană într-un comunicat de presă. Kernel subliniază că suferă de pe urma „lipsei de vizibilitate financiară şi a acoperirii slabe a analiştilor”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Până recent, Bursa de Valori de la Varşovia era un magnet pentru companiile interesate să se listeze, atrăgând retailerul britanic Pepco Group în 2021, după ce cu un an mai devreme a demarat cea mai mare ofertă publică iniţială din partea platformei de comerţ electronic Allegro.eu SA. Debutul Kernel la Bursa de la Varşovia, în anul 2007, şi cele trei emisiuni de acţiuni derulate ulterior între 2008 şi 2011, au permis firmei să strângă un total de 1,2 miliarde de zloţi (270 milioane de dolari).

Însă, între timp, problemele economice şi ieşirile masive de pe acţiunile poloneze, după debutul invaziei ruseşti din Ucraina, şi-au făcut simţite efectele asupra Bursei de Valori de la Varşovia. Producătorul de produse chimice Ciech SA, o companie controlată de miliardarul polonez Sebastian Kulczyk, susţine că va putea să răspundă mai rapid provocărilor geopolitice şi economice după ce va deveni o companie privată.

Potrivit Namsen, ponderea investitorilor polonezi în flotarea liberă este acum de aproximativ 15%, comparativ cu aproximativ 80% după ofertele publice iniţiale. Vehiculul de investiţii dă vina pe reformarea fondurilor de pensii poloneze pentru această modificare, susţinând că reforma a erodat baza naturală de investitori autohtoni pe termen lung a Bursei de la Varşovia.

#Bursa de la Varsovia #polonia #investitori #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.