Marile bănci europene vor repeta soarta Credit Suisse? Ce spune agenţia de evaluare Moody’s

Este puţin probabil ca marile bănci europene să se confrunte cu situația care a aruncat banca elveţiană Credit Suisse Group AG în braţele rivalei UBS Group AG, estimează agenţia de evaluare Moody’s Investors Service, transmite Bloomberg.

Niciuna din restul celor 11 mega-bănci europene, printre care se regăsesc Deutsche Bank AG şi BNP Paribas SA, „nu arată slăbiciunile din profilul de credit care au condus la pierderea încrederii investitorilor şi deponenţilor” în Credit Suisse, slăbiciuni care s-au acumulat pe parcursul a aproximativ doi ani, susţine Moody’s într-un raport.

În ultimele săptămâni, acţiunile şi obligaţiunile băncilor europene au înregistrat fluctuaţii mari, în contextul în care problemele de la Credit Suisse şi prăbuşirea mai multor bănci regionale din SUA au agravat volatilitatea creată de majorarea dramatică a dobânzilor de referinţă. Bancherii şi organismele de reglementare au încercat să îi convingă pe investitori că băncile europene nu sunt comparabile cu acele instituţii care au dat faliment, pentru că şi-au restructurat afacerile şi au îmbunătăţit procedurile de management al riscului, scrie Agerpres.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit Moody’s, cel mai probabil depozitele din băncile europene sunt mai stabile decât în SUA. În plus, marile bănci europene tind să profite de pe urma accentului pus pe depozitele de retail asigurate şi a ponderii mai mici pe care o au lichidităţile, „sensibile la încredere”, depozitate de marile companii sau persoanele fizice înstărite, adaugă agenţia de evaluare.

„Aceasta va ajuta marile bănci europene să îşi protejeze mai bine bazele de finanţare, în perioade de stres şi tensiuni pe pieţele de capital, ceea ce va susţine stabilitatea bilanţurilor contabile ale acestor bănci”, susţine Moody’s.

#banci europene #Moody's #Credit Suisse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.