Castel Mimi – calea de 130 de ani de la primul chateau francez din Basarabia, până la „centrul” Europei pentru o zi!

Adrian Trofim, CEO Castel Mimi: „Suntem mândri, ca și locație, să fim gazda Summitul Comunității Politice Europene și considerăm că, la moment, Castel Mimi cel mai bine poate exemplifica necesitatea și eficiența parteneriatelor între oamenii din Republica Moldova și comunitatea statelor europene, venind cu exemple unice din toată istoria sa de 130 de ani!”.

Castel Mimi este o captivantă „lecție de istorie”, vinurile de aici „povestindu-le” tuturor legenda neamului. De acum șapte mii de ani – până la Constantin Mimi. Omul care a adus în Moldova cele mai performante tehnologii europene în domeniul construcției, vinificației, dar și a valorilor morale, prin întreprinderile sociale și proiectele culturale susținute. Un tânăr, proaspăt absolvent al Școlii Superioare de Agronomie din Monpellier (Franța), care la vârsta de doar 25 de ani a revenit din Bordeaux, unde a construit primul veritabil chateau francez. În premieră pentru Basarabia, Mimi a aplicat cele mai performante tehnologii în construcție – utilizarea betonului armat.

Constantin Mimi a fost și primul vinificator care a adus în Basarabia butași de soiuri europene, oferind astfel vinului de aici o calitate recunoscută în rază de mii de kilometri. Primul butuc de vie a fost plantat la Bulboaca în 1890 și poate fi admirat și acum, fiind cel mai vechi butuc din Moldova.

În 1998, un alt tânăr, deja din familia Trofim, a început relansarea întreprinderii vinicole din Bulboaca, care la acel moment se afla într-un faliment sever și urma să fie lichidat ca și o bună parte a industriei din acele timpuri. Redescoperit accidental în timpul unor lucrări de reparație, Castelul a parcurs în doar șase ani calea de la o clădire industrială până la cel mai monumental complex turistic din Republica Moldova.

Acest drum a fost făcut sub ghidajul renumitului architect italian Arnaldo Tranti, care a restaurat și renumita vinărie din Bordeaux – Chateau de Ferrand, inclusă în patrimonial mondial UNESCO.

Dacă e să vorbim despre renumitele vinuri Castel Mimi, bazele au fost puse, ca și acum 130 de ani, prin aplicarea celor mai moderne tehnologii europene.

Pentru fermentarea mustului sunt folosite utilaje performante din Franța, Italia și Elveția. Iar vinurile nobile sunt maturate în cel mai vechi loc la Castel Mimi – beciurile cu o temperatură constantă de 12 grade, asigurată de pereții castelului care au la bază peste un metru și jumătate grosime. În prezent în aceste beciuri, cu o capacitate maximă de 3000 de butoaie se află 1000 de butoaie, în mare parte, din stejar francez, adus dintr-o regiune din preajma Bordeaux. Termenul de maturare oscilează de la 6 luni la 24 de luni, vinul fiind bun chiar și peste 20 de ani după imbuteliere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Castel Mimi produce la moment peste 60 de articole de produse vinicole, popularitatea cărora este în creștere pe piața internațională, acestea fiind exportate în circa 20 de țări, peste 70% fiind în statele europene, China și Japonia.

Adrian Trofim, CEO Castel Mimi:

„Într-o lume în care schimbările climatice și degradarea mediului înconjurător devin din ce în ce mai acute, investițiile în energia verde nu mai sunt o obligație morală, ci o necesitate vitală. Acesta este viitorul pe care ni-l propunem la Castel Mimi și pe care îl creăm de astăzi. Suntem la început de cale, dar deja putem spune că suntem un exemplu de sustenabilitate, în special pentru industria vinicolă din regiune”.

Cota de energie regenerabilă utilizată în activitatea Castel Mimi va crește în următoarele luni până la 75% din necesitățile zilnice. Și asta doar la jumătate de an după instalarea primei transe, a parcului fotovoltaic. Strategia de sustenabilitate pe termen lung, aprobată de Castel Mimi în 2018, presupune trecerea la consumul integral al energiei din surse regenerabile până în anul 2027.

Un alt pas important în acest sens este controlul emisiilor de CO2. Acțiunile Castel Mimi de reducere a amprentei de carbon, cum ar fi schimbarea tuturor becurilor clasice cu lămpi LED, au permis o reducere a volumului de CO2 emis cu 760 de tone pe an.

În plus, pentru a obține un grad mai mare de eficiență energetică, în acest an urmează să fie instalate pompe geotermale și să fie extinsă capacitatea vaselor de acumulare a deșeurilor organice pentru producerea compostului. Acest compost este utilizat ca îngrășământ pentru legumele ecologice cultivate în grădinile Castel Mimi.

Pe 1 iunie 2023, cei peste două mii de oaspeți Castel Mimi din Uniunea Europeană, vor putea admira vinăria care a face parte din top 15 de vinării din lume, care a fost inclusă în topul Wine Travel Award cu titlul de „carte de vizită a Moldovei”, iar publicația The Telegraph a numit castel-ul – „Versalles de Moldova”. Un muzeu al tradițiilor care este vizitat anual de circa 200 000 de mii de turiști din 80 de țări, iar pe teritoriul acestuia au fost organizate peste o sută de evenimente culturale, întruniri ale forurilor internaționale și diverse activități distractive.

#1 iunie #CPE #Constantin Mimi #Castel Mimi #summit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul General al FLYONE, Mircea Maleca, a comentat, într-un interviu pentru portalul ZIUA, conflictul dintre companie și autoritățile Republicii Moldova. El susține că măsurile luate împotriva fondatorilor și companiei reprezintă o tentativă de a neutraliza un important jucător de pe piața aviatică.

„Este un fel de atac raider asupra unui jucător important de pe această piață, cu scopul de a-l neutraliza”, a declarat Mircea Maleca.

Potrivit directorului FLYONE, compania nu contestă dreptul statului de a verifica investițiile și de a invoca argumente de securitate națională, însă consideră că autoritățile trebuie să respecte reguli clare și dreptul la apărare.

„Nu contestăm dreptul statului de a verifica investițiile și de a proteja securitatea națională, este un atribut firesc al oricărui stat suveran. Problema apare atunci când există dubii serioase privind temeiul juridic, procedura aplicată sau respectarea dreptului la apărare”, a spus Maleca.

El afirmă că FLYONE a ales calea instituțională și juridică pentru a contesta măsurile autorităților.

„Tocmai de aceea nu dorim să transformăm acest caz într-o dispută politică. Am ales calea justiției și vrem ca legalitatea acestor acte administrative să fie evaluată de instanțe”, a declarat directorul companiei.

În același timp, Maleca susține că efectele conflictului depășesc situația FLYONE și pot afecta percepția investitorilor asupra Republicii Moldova.

„Deciziile pe care le considerăm abuzive generează incertitudine pentru întregul mediu de afaceri și afectează climatul investițional”, a afirmat el.

Directorul FLYONE avertizează că sectorul aviatic este urmărit de companii și instituții internaționale care iau în calcul stabilitatea și predictibilitatea piețelor.

„Aviația este o industrie globală. Companiile aeriene, finanțatorii, companiile de leasing, instituțiile financiare și partenerii internaționali analizează atent stabilitatea piețelor în care activează. Ceea ce se întâmplă la noi cu un operator major depășește relația dintre companie și autorități”, a spus Maleca.

În pofida conflictului, acesta afirmă că FLYONE nu intenționează să-și oprească dezvoltarea. Potrivit lui, compania operează în prezent cu 30 de aeronave și pregătește noi suplimentări ale flotei până la sfârșitul anului.

„FLYONE este un brand creat în Republica Moldova. De aici am pornit și aici vrem să ne dezvoltăm. Ne dorim să ne continuăm activitatea în condiții normale, să extindem rețeaua de destinații, să menținem locuri de muncă bine plătite și să aducem valoare adăugată țării. Miza acestei situații depășește compania FLYONE. Republica Moldova trebuie să arate partenerilor europeni și investitorilor că poate garanta un mediu aviatic stabil, competitiv și predictibil. Ne vom proteja drepturile prin toate mijloacele legale, dar obiectivul nostru final este ca din această situație să aibă de câștigat aviația națională”, a mai spus directorul general al FLYONE.