Castel Mimi – calea de 130 de ani de la primul chateau francez din Basarabia, până la „centrul” Europei pentru o zi!

17 Mai 2023, 16:59
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
17 Mai 2023, 16:59 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Adrian Trofim, CEO Castel Mimi: „Suntem mândri, ca și locație, să fim gazda Summitul Comunității Politice Europene și considerăm că, la moment, Castel Mimi cel mai bine poate exemplifica necesitatea și eficiența parteneriatelor între oamenii din Republica Moldova și comunitatea statelor europene, venind cu exemple unice din toată istoria sa de 130 de ani!”.

Castel Mimi este o captivantă „lecție de istorie”, vinurile de aici „povestindu-le” tuturor legenda neamului. De acum șapte mii de ani – până la Constantin Mimi. Omul care a adus în Moldova cele mai performante tehnologii europene în domeniul construcției, vinificației, dar și a valorilor morale, prin întreprinderile sociale și proiectele culturale susținute. Un tânăr, proaspăt absolvent al Școlii Superioare de Agronomie din Monpellier (Franța), care la vârsta de doar 25 de ani a revenit din Bordeaux, unde a construit primul veritabil chateau francez. În premieră pentru Basarabia, Mimi a aplicat cele mai performante tehnologii în construcție  – utilizarea betonului armat.

Constantin Mimi a fost și primul vinificator care a adus în Basarabia butași de soiuri europene, oferind astfel vinului de aici o calitate recunoscută în rază de mii de kilometri. Primul butuc de vie a fost plantat la Bulboaca în 1890 și poate fi admirat și acum, fiind cel mai vechi butuc din Moldova.

În 1998, un alt tânăr, deja din familia Trofim, a început relansarea întreprinderii vinicole din Bulboaca, care la acel moment se afla într-un faliment sever și urma să fie lichidat ca și o bună parte a industriei din acele timpuri. Redescoperit accidental în timpul unor lucrări de reparație, Castelul a parcurs în doar șase ani calea de la o clădire industrială până la cel mai monumental complex turistic din Republica Moldova.

Acest drum a fost făcut sub ghidajul renumitului architect italian Arnaldo Tranti, care a restaurat și renumita vinărie din Bordeaux – Chateau de Ferrand, inclusă în patrimonial mondial UNESCO.

Dacă e să vorbim despre renumitele vinuri Castel Mimi, bazele au fost puse, ca și acum 130 de ani, prin aplicarea celor mai moderne tehnologii europene.

Pentru fermentarea mustului sunt folosite utilaje performante din Franța, Italia și Elveția. Iar vinurile nobile sunt maturate în cel mai vechi loc la Castel Mimi – beciurile cu o temperatură constantă de 12 grade, asigurată de pereții castelului care au la bază peste un metru și jumătate grosime. În prezent în aceste beciuri, cu o capacitate maximă de 3000 de butoaie se află 1000 de butoaie, în mare parte, din stejar francez, adus dintr-o regiune din preajma Bordeaux. Termenul de maturare oscilează de la 6 luni la 24 de luni, vinul fiind bun chiar și peste 20 de ani după imbuteliere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Castel Mimi produce la moment peste 60 de articole de produse vinicole, popularitatea cărora este în creștere pe piața internațională, acestea fiind exportate în circa 20 de țări, peste 70% fiind în statele europene, China și Japonia.

Adrian Trofim, CEO Castel Mimi:

„Într-o lume în care schimbările climatice și degradarea mediului înconjurător devin din ce în ce mai acute, investițiile în energia verde nu mai sunt o obligație morală, ci o necesitate vitală. Acesta este viitorul pe care ni-l propunem la Castel Mimi și pe care îl creăm de astăzi. Suntem la început de cale, dar deja putem spune că suntem un exemplu de sustenabilitate, în special pentru industria vinicolă din regiune”.

Cota de energie regenerabilă utilizată în activitatea Castel Mimi va crește în următoarele luni până la 75% din necesitățile zilnice. Și asta doar la jumătate de an după instalarea primei transe, a parcului fotovoltaic. Strategia de sustenabilitate pe termen lung, aprobată de Castel Mimi în 2018, presupune trecerea la consumul integral al energiei din surse regenerabile până în anul 2027.

Un alt pas important în acest sens este controlul emisiilor de CO2. Acțiunile Castel Mimi de reducere a amprentei de carbon, cum ar fi schimbarea tuturor becurilor clasice cu lămpi LED, au permis o reducere a volumului de CO2 emis cu 760 de tone pe an.

În plus, pentru a obține un grad mai mare de eficiență energetică, în acest an urmează să fie instalate pompe geotermale și să fie extinsă capacitatea vaselor de acumulare a deșeurilor organice pentru producerea compostului. Acest compost este utilizat ca îngrășământ pentru legumele ecologice cultivate în grădinile Castel Mimi.

Pe 1 iunie 2023, cei peste două mii de oaspeți Castel Mimi din Uniunea Europeană, vor putea admira vinăria care a face parte din top 15 de vinării din lume, care a fost inclusă în topul Wine Travel Award cu titlul de „carte de vizită a Moldovei”, iar publicația The Telegraph a numit castel-ul – „Versalles de Moldova”. Un muzeu al tradițiilor care este vizitat anual de circa 200 000 de mii de turiști din 80 de țări, iar pe teritoriul acestuia au fost organizate peste o sută de evenimente culturale, întruniri ale forurilor internaționale și diverse activități distractive.

P.

22 Oct. 2026, 07:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 07:44 // Actual //  Ursu Victor

Reforma administrativ-teritorială pregătită de Guvern riscă să se transforme într-o simplă operațiune de reducere a numărului de primării și raioane, fără descentralizare reală și fără atribuții clare pentru viitoarele regiuni.

Avertismentul vine din partea deputatului Ion Chicu, care critică proiectele legislative publicate de Executiv și susține că noile structuri regionale ar putea avea mai puține competențe decât raioanele actuale, dar vor necesita consilii, președinți și aparate administrative proprii.

Potrivit parlamentarului, problema fundamentală a reformei nu este numărul primăriilor sau al raioanelor care urmează să dispară, ci modul în care vor fi redistribuite responsabilitățile între autoritățile publice locale. Chicu consideră că proiectul nu oferă suficiente răspunsuri privind serviciile pe care le vor presta noile instituții și resursele financiare de care vor dispune.

„Reforma respectivă nu constă în reducerea primăriilor, a raioanelor, dar ea constă în reformarea nivelului sau volumului de competențe care îi sunt atribuite unui nivel sau altul”, a declarat deputatul.

Chicu atrage atenția că primăriile reorganizate ar urma să primească mai multe atribuții, însă o bună parte dintre acestea sunt formulate în termeni generali. Printre responsabilitățile prevăzute se numără planificarea dezvoltării localităților, atragerea finanțărilor, gestionarea proiectelor și organizarea accesului cetățenilor la serviciile publice.

O prevedere care ridică semne de întrebare vizează responsabilitatea primăriilor pentru siguranța traficului rutier, pe lângă construcția, întreținerea și iluminarea drumurilor locale.

„Primăriile vor avea în competența sa asigurarea siguranței traficului rutier. Ce înseamnă asta în practică? Până când e greu de spus”, a afirmat Chicu, sugerând că autoritățile nu au explicat suficient cum vor fi exercitate noile responsabilități.

Deputatul susține că proiectul este departe de promisiunile inițiale privind transformarea primăriilor în instituții capabile să ofere cetățenilor mai multe servicii.

Cele mai dure critici sunt însă îndreptate împotriva viitoarelor regiuni Nord, Centru și Sud. Chicu afirmă că acestea vor administra teritorii mult mai întinse decât actualele raioane, dar ar putea avea competențe considerabil mai restrânse.

Potrivit analizei sale, din lista atribuțiilor regionale lipsesc sau nu sunt definite suficient de clar responsabilități privind administrarea patrimoniului public, construcția și întreținerea obiectivelor regionale, gestionarea drumurilor, organizarea transportului de călători, administrarea autogărilor și planificarea urbană.

„Ceea ce rămâne acum la regiunile astea mari, formate din 11, 12 sau chiar 14 raioane, este cu mult mai puțin decât au raioanele acum”, a declarat parlamentarul.

În schimb, viitoarele regiuni ar urma să se ocupe de planificare strategică, atragerea finanțărilor, promovarea turismului, facilitarea dezvoltării economice și cooperarea interregională.

Chicu consideră că asemenea formulări sunt prea vagi pentru a justifica înființarea unor structuri administrative de asemenea dimensiuni.

„Facilitarea dezvoltării economice regionale. Cum o să faciliteze dacă nu au nicio competență? Declarativ”, a ironizat deputatul.

Parlamentarul semnalează și ceea ce consideră a fi un paradox al reorganizării: regiunile Nord, Centru și Sud ar urma să dispună de atribuții mai limitate decât municipiul Taraclia, deși toate sunt prevăzute ca structuri ale administrației publice locale de nivelul al doilea.

O altă problemă invocată este lipsa unor prevederi clare privind descentralizarea financiară. Chicu afirmă că proiectul analizat nu explică modul în care vor fi redistribuite resursele bugetare și cum vor putea autoritățile locale să finanțeze competențele suplimentare.

În opinia sa, fără o delimitare a responsabilităților și a surselor de finanțare, reforma riscă să genereze instituții noi, dar nu și servicii publice mai eficiente.

Deputatul pune astfel sub semnul întrebării necesitatea constituirii unor consilii regionale, cu președinți, consilieri și funcționari, în condițiile în care atribuțiile acestora nu sunt suficient de bine definite.

„Dacă le păstrează, să le dea competență. Dacă nu le dau competență, nu este niciun sens să-ți iei o armată de funcționari care nu se ocupă cu nimic toată ziua”, a declarat Chicu.

Parlamentarul cere Guvernului să reexamineze proiectele înainte de adoptare și să stabilească exact ce responsabilități vor avea viitoarele regiuni, ce servicii vor presta și din ce surse vor fi finanțate.

„Ceea ce am așteptat noi că va fi o reformă, cu redistribuirea de competențe, cu descentralizare, cu autonomie a autorităților locale, în principiu, s-a rezumat la diminuarea numărului de primării și de raioane”, a conchis deputatul.

Potrivit conceptului prezentat de Guvern, reforma administrativ-teritorială prevede reorganizarea administrației locale în 273 de primării, constituirea a trei regiuni și păstrarea unui statut distinct pentru UTA Găgăuzia. Autoritățile promovează schimbările sub sloganul „Regiuni mai mari, primării mai puternice”, argumentând că reorganizarea ar trebui să consolideze capacitatea administrativă și să îmbunătățească accesul populației la servicii publice.

Criticile formulate de Ion Chicu reprezintă interpretarea deputatului asupra proiectelor publicate, iar atribuțiile definitive și mecanismele de finanțare vor depinde de forma finală a legislației adoptate.