Castel Mimi – calea de 130 de ani de la primul chateau francez din Basarabia, până la „centrul” Europei pentru o zi!

Adrian Trofim, CEO Castel Mimi: „Suntem mândri, ca și locație, să fim gazda Summitul Comunității Politice Europene și considerăm că, la moment, Castel Mimi cel mai bine poate exemplifica necesitatea și eficiența parteneriatelor între oamenii din Republica Moldova și comunitatea statelor europene, venind cu exemple unice din toată istoria sa de 130 de ani!”.

Castel Mimi este o captivantă „lecție de istorie”, vinurile de aici „povestindu-le” tuturor legenda neamului. De acum șapte mii de ani – până la Constantin Mimi. Omul care a adus în Moldova cele mai performante tehnologii europene în domeniul construcției, vinificației, dar și a valorilor morale, prin întreprinderile sociale și proiectele culturale susținute. Un tânăr, proaspăt absolvent al Școlii Superioare de Agronomie din Monpellier (Franța), care la vârsta de doar 25 de ani a revenit din Bordeaux, unde a construit primul veritabil chateau francez. În premieră pentru Basarabia, Mimi a aplicat cele mai performante tehnologii în construcție – utilizarea betonului armat.

Constantin Mimi a fost și primul vinificator care a adus în Basarabia butași de soiuri europene, oferind astfel vinului de aici o calitate recunoscută în rază de mii de kilometri. Primul butuc de vie a fost plantat la Bulboaca în 1890 și poate fi admirat și acum, fiind cel mai vechi butuc din Moldova.

În 1998, un alt tânăr, deja din familia Trofim, a început relansarea întreprinderii vinicole din Bulboaca, care la acel moment se afla într-un faliment sever și urma să fie lichidat ca și o bună parte a industriei din acele timpuri. Redescoperit accidental în timpul unor lucrări de reparație, Castelul a parcurs în doar șase ani calea de la o clădire industrială până la cel mai monumental complex turistic din Republica Moldova.

Acest drum a fost făcut sub ghidajul renumitului architect italian Arnaldo Tranti, care a restaurat și renumita vinărie din Bordeaux – Chateau de Ferrand, inclusă în patrimonial mondial UNESCO.

Dacă e să vorbim despre renumitele vinuri Castel Mimi, bazele au fost puse, ca și acum 130 de ani, prin aplicarea celor mai moderne tehnologii europene.

Pentru fermentarea mustului sunt folosite utilaje performante din Franța, Italia și Elveția. Iar vinurile nobile sunt maturate în cel mai vechi loc la Castel Mimi – beciurile cu o temperatură constantă de 12 grade, asigurată de pereții castelului care au la bază peste un metru și jumătate grosime. În prezent în aceste beciuri, cu o capacitate maximă de 3000 de butoaie se află 1000 de butoaie, în mare parte, din stejar francez, adus dintr-o regiune din preajma Bordeaux. Termenul de maturare oscilează de la 6 luni la 24 de luni, vinul fiind bun chiar și peste 20 de ani după imbuteliere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Castel Mimi produce la moment peste 60 de articole de produse vinicole, popularitatea cărora este în creștere pe piața internațională, acestea fiind exportate în circa 20 de țări, peste 70% fiind în statele europene, China și Japonia.

Adrian Trofim, CEO Castel Mimi:

„Într-o lume în care schimbările climatice și degradarea mediului înconjurător devin din ce în ce mai acute, investițiile în energia verde nu mai sunt o obligație morală, ci o necesitate vitală. Acesta este viitorul pe care ni-l propunem la Castel Mimi și pe care îl creăm de astăzi. Suntem la început de cale, dar deja putem spune că suntem un exemplu de sustenabilitate, în special pentru industria vinicolă din regiune”.

Cota de energie regenerabilă utilizată în activitatea Castel Mimi va crește în următoarele luni până la 75% din necesitățile zilnice. Și asta doar la jumătate de an după instalarea primei transe, a parcului fotovoltaic. Strategia de sustenabilitate pe termen lung, aprobată de Castel Mimi în 2018, presupune trecerea la consumul integral al energiei din surse regenerabile până în anul 2027.

Un alt pas important în acest sens este controlul emisiilor de CO2. Acțiunile Castel Mimi de reducere a amprentei de carbon, cum ar fi schimbarea tuturor becurilor clasice cu lămpi LED, au permis o reducere a volumului de CO2 emis cu 760 de tone pe an.

În plus, pentru a obține un grad mai mare de eficiență energetică, în acest an urmează să fie instalate pompe geotermale și să fie extinsă capacitatea vaselor de acumulare a deșeurilor organice pentru producerea compostului. Acest compost este utilizat ca îngrășământ pentru legumele ecologice cultivate în grădinile Castel Mimi.

Pe 1 iunie 2023, cei peste două mii de oaspeți Castel Mimi din Uniunea Europeană, vor putea admira vinăria care a face parte din top 15 de vinării din lume, care a fost inclusă în topul Wine Travel Award cu titlul de „carte de vizită a Moldovei”, iar publicația The Telegraph a numit castel-ul – „Versalles de Moldova”. Un muzeu al tradițiilor care este vizitat anual de circa 200 000 de mii de turiști din 80 de țări, iar pe teritoriul acestuia au fost organizate peste o sută de evenimente culturale, întruniri ale forurilor internaționale și diverse activități distractive.

#1 iunie #CPE #Constantin Mimi #Castel Mimi #summit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.