Topul statelor din Europa unde șoferii plătesc cele mai mari taxe

Impozitarea vehiculelor variază în mare măsură în Europa, iar în unele țări, considerentele de mediu joacă un rol esențial. Pe baza datelor OCDE, Euroneww.com a analizat prețurile mașinilor înainte și după impozitare, în mai multe țări din Europa.

Taxele asociate cu achiziționarea, înmatricularea și utilizarea vehiculelor au reprezentat o sursă semnificativă de venituri pentru guverne. Impozitarea este din ce în ce mai mult utilizată pentru a influența comportamentul consumatorilor din considerente energetice și de mediu, în special tranziția către emisii nete zero de gaze cu efect de seră din ultimii ani.

Nivelul și structura impozitelor, care pot include taxa pe valoarea adăugată (TVA), impozitul pe vânzări, accizele și alte taxe și tarife, la cumpărarea unui autovehicul nou pot varia considerabil în Europa.

Așadar, cum se compară TVA-ul pentru autoturisme în Europa? Câte taxe plătesc europenii atunci când cumpără mașini? Cum variază prețurile mașinilor înainte și după impozitare pe întregul continent? Euronews.com face o analiză.

În 2022, cotele de TVA la achiziția de autoturisme variau între membrii UE, de la 17% în Luxemburg la 27% în Ungaria, potrivit Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

În majoritatea țărilor UE, oamenii plătesc fie 20%, fie 21% TVA atunci când cumpără mașini noi. Există doar șase țări în care cota de TVA este mai mare de 23%.

Cota de TVA nu este principalul motiv pentru care prețurile automobilelor variază semnificativ înainte și după impozitare în Europa. Alte impozite, taxe și bonusuri cauzează în mare parte acest lucru. În loc să comparați doar cotele de TVA, este mai util să analizați prețul înainte de impozitare și prețul final, care include toate taxele și comisioanele.

Pe baza raportului „Consumption Tax Trends 2022″ al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicația Euronews.com analizează prețurile unor mașini tipice, cu motoare electrice, hibride și cu combustie, în patru categorii.

Specificațiile categoriei A sunt următoarele: SUV/Hatchback cu motor electric, putere 150 KW (204 CP), capacitate baterie 58 kWh, consum 17 kWh/100 km, greutate 1730 kg, emisii CO2 0 g/km, autonomie peste 400 km (exemplu Volkswagen ID3 performance).

În 2022, prețul unui automobil de categoria A era de 33.000 de dolari (31.339 de euro) înainte de taxe în cadrul simulării Când taxele au fost incluse, prețul a variat de la 26.938 de euro în Franța la 59.168 de euro în Turcia.

Preț final mai mic decât prețul înainte de impozitare în Franța și Germania

Prețul final a fost mai mic decât prețul înainte de impozitare în Franța (26.938 euro), Luxemburg (27.732 euro) și Germania (31.295 euro), ceea ce arată nivelul bonusurilor din aceste trei țări. În Franța, oamenii au plătit cu 4.400 de euro mai puțin decât prețul înainte de impozitare atunci când au cumpărat o mașină din categoria A, datorită „voucherului ecologic”.

În top, Turcia a fost urmată de Ungaria (39.801 euro), Polonia și Danemarca (ambele cu 39.174 euro).

Potrivit raportului OCDE, locuitorii din Norvegia nu au plătit niciun impozit sau taxă. Persoanele din celelalte două țări nordice, Suedia și Islanda, au plătit mai puțin de 100 de euro taxe și impozite.

În Lituania, Grecia, Slovenia, Grecia, Slovenia și Elveția, taxele au fost mai mici de 3.000 de euro la cumpărarea unei mașini de categoria A, cu un preț de 33.339 de euro înainte de taxe.

Impozite pentru o mașină cu o putere și o capacitate a bateriei mai mari

Puterea și capacitatea bateriei sunt mai mari în cazul mașinilor din categoria B din cadrul simulării. Specificațiile sunt următoarele: Sedan cu motor electric, putere 370 kW (496 CP), capacitate baterie 82 kWh, consum 15 kWh/100 km, greutate 1830 kg, emisii de CO2 0 g/km, autonomie a bateriei de peste 400 km (exemplu Tesla Model 3 Long Range Dual Motor).

În condițiile în care prețul a fost de 52.232 euro (55.000 de dolari) înainte de taxe în categoria B, prețul final a variat de la 52.009 euro în Franța la 98.163 euro în Turcia. Un cetățean din Turcia a trebuit să plătească 46.831 de euro impozit pentru a cumpăra această mașină.

În Franța și Luxemburg, prețul final a fost mai mic decât prețul înainte de impozitare, deoarece ambele guverne au încurajat vehiculele cu emisii zero (ZEV).

Ca în cazul categoriei A, Norvegia nu a perceput nicio taxă pentru mașinile din categoria B, iar persoanele din Islanda au plătit mai puțin de 1.000 de euro taxe în cadrul simulării.

În afară de Turcia, cetățenii din Ungaria, Irlanda, Polonia și Danemarca au plătit peste 13.000 de euro impozit pentru o mașină din categoria B.

Impozite pe mașinile hibride

Specificațiile categoriei C sunt: Sedan hibrid electric/carburant, motor pe benzină cu capacitate cilindrică de 1,8 litri, putere 121 kW (162 CP),, consum 4,5 l/100 (mixt) și motor electric cu putere 53 kW (71 CP), capacitate a bateriei 1,3 kWh, greutate 1 800 kg, emisii de CO2 115 g/km, autonomie mai mică de 10 km, emisii de NOx de 3 mg/km (exemplu Toyota Corolla Hybrid LE).

În cadrul simulării, prețul înainte de taxe a fost de 21.842 de euro. În acest caz, prețul final, inclusiv toate taxele, a variat de la 21.494 euro în Germania la 46.393 euro în Turcia.

Turcia a fost urmată îndeaproape de Danemarca (45.633 euro) și Norvegia (45.062 euro). În aceste trei țări, valoarea impozitului a fost mai mare decât prețul înainte de impozitare. Aceasta înseamnă că prețul final a fost mai mult decât dublu față de prețul înainte de impozitare, ceea ce indică nivelul de impozitare.

Cetățenii din Franța, Islanda și Luxemburg au plătit mai puține taxe în comparație cu alte țări europene și în această categorie.

Taxele cresc semnificativ pentru motoarele cu ardere internă

În cadrul simulării, vehiculele din categoria D sunt doar cele cu motoare cu combustie. Specificațiile sunt următoarele: Pick-up 4×4 cu motor pe combustibil, benzină fără plumb 95-98 RON, capacitate cilindrică 3,5 litri V6, putere 300 kW (400 CP), consum 12,4 l/100, emisii de CO2 296 g/km, emisii de NOx de 20 mg/km, greutate 2.200 kg; preț 50.000 dolari (exemplu Ford F-150 Ecoboost V6).

Când prețul înainte de taxe era de 47.483 euro (50.000 dolari) în 2022, prețul final a variat de la 53.289 euro în Elveția la 179.297 euro în Turcia. Nu a existat nicio țară în care oamenii să fi plătit mai puțin înainte de impozitare pentru un vehicul din categoria D.

Taxe mai mult decât duble față de prețul înainte de impozitare în 7 țări

Impozitele au fost în mod clar cele mai mari în cazul vehiculelor cu motoare cu combustie. Valoarea impozitelor a fost mai mult decât dublă față de prețul fără taxe în șapte din cele 27 de țări europene.

Pentru a cumpăra un vehicul din categoria D cu un preț de 47.483 de euro înainte de impozitare, prețurile finale pe care oamenii trebuiau să le plătească în 2022 au fost: 179.297 de euro în Turcia, 146.716 de euro în Danemarca, 122.820 de euro în Țările de Jos, 117.759 de euro în Norvegia, 105.898 de euro în Finlanda, 96.519 de euro în Islanda și 95.599 de euro în Franța.

Cu excepția Suediei, unde prețul final a fost de 59.354 de euro, locuitorii din țările nordice se află în fruntea listei, plătind cel mai mult pentru vehiculele cu motoare cu combustie.

În ceea ce privește venitul fiscal mediu anual pe autovehicul pe principalele piețe din UE, acesta diferă în mare măsură în 2022. Spania (1 148 de euro) a colectat cel mai puțin impozit pe vehicul, în timp ce Belgia (2 892 de euro) a colectat cel mai mult.

Această cifră a fost de 1.625 euro în Franța, 1.764 euro în Germania și 2.723 euro în Finlanda.

Germania a încasat 34,2 miliarde de euro din TVA pe vânzări de vehicule, service, reparații și piese de schimb, precum și din taxe de vânzare și înmatriculare. În 2022, această cifră a fost ușor peste 20 de miliarde de euro în Franța (21,7 miliarde de euro) și Italia (20,8 miliarde de euro).

Danemarca, Suedia și Finlanda au colectat peste 2 miliarde de euro la această categorie, în timp ce Grecia (1,2 miliarde de euro) și Irlanda (1,5 miliarde de euro) au înregistrat cele mai puține.

Impozitul total pe vehicule, aproape 400 de miliarde de euro în 13 țări din UE

Vehiculele cu motor sunt responsabile pentru venituri fiscale de 374,6 miliarde de euro în treisprezece țări din UE.
Pe lângă taxele de vânzare și de înmatriculare, această cifră include impozitele anuale pe proprietate și, mai important, impozitele pe carburanți și lubrifianți.

Datele OCDE arată că, în 2022, Turcia a fost de departe un caz aberant în ceea ce privește impozitarea vehiculelor din toate categoriile. Cele mai mari prețuri au fost înregistrate în Turcia în toate cele patru simulări. Oamenii au trebuit mai întâi să plătească o rată foarte mare a unei taxe speciale de consum (ÖTV), care a fost cuprinsă între 60% și 220%. Apoi, ei au trebuit să plătească TVA (18%) pe această sumă.

Între timp, în 17 dintre membrii OCDE din Europa, emisiile de CO2 sunt luate direct în considerare pentru a determina nivelul de impozitare. Printre acestea se numără Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia și Suedia.
În 2022, unele țări europene, precum Franța, Germania, Italia și Suedia, au oferit un „voucher” cumpărătorilor de vehicule selectate cu emisii de CO2 scăzute sau inexistente. Aceasta ar putea fi o subvenție plătită de guvern sau de o autoritate locală la achiziționarea vehiculului.

Cele mai ieftine țări de unde poți cumpăra mașini electrice

Prețurile finale au fost cele mai mici în Franța și Luxemburg la ambele tipuri de vehicule electrice. Prețurile finale au fost mai mici decât prețul înainte de impozitare în ambele țări datorită bonusurilor. Cetățenii din Franța și Luxemburg nu au plătit practic niciun impozit, dar s-au bucurat să plătească mai puțin decât prețul înainte de impozitare.

Locuitorii din Germania, Norvegia, Islanda și Suedia au fost, de asemenea, norocoși în comparație cu alte țări, plătind mai puține taxe și impozite pentru vehiculele electrice.
În ceea ce privește impozitarea vehiculelor cu motoare cu combustie, politicile Franței și Norvegiei s-au schimbat. Ambele țări s-au clasat în top 7 la această categorie. Norvegia s-a clasat, de asemenea, pe locul al treilea în ceea ce privește vehiculele hibride.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#txe #soferi #Europa #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.