Constantin Borosan: România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova

România este pilonul securității energetice a Republicii Moldova și ne-a ajutat în cele mai grele momente. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan. În cadrul dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic”, organizată de Agenția de presă IPN, oficialul a menționat că până în anul 2025 va fi dată în exploatare linia electrică Vulcănești-Chișinău, iar până în 2030 vor fi finalizate lucrările de construcție a liniilor electrice Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș.

Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, mai afirmă că până în anul 2030 vor fi date în exploatare alte două blocuri energetice ale Centralei de la Cernavodă. Astfel, dacă Republica Moldova va avea asigurate conexiunile energetice cu România, țara noastră va putea prelua energie electrică de peste Prut la prețuri competitive.

„În centrala nucleară de la Cernavodă urmează a fi investite capacități mari de generare a energiei electrice, sunt construite încă două blocuri energetice similare blocurilor 1și 2, ceea ce înseamnă încă 1400-1500 MW. Asta înseamnă o capacitate foarte mare de producere a energiei electrice. Aceste capacități urmează a fi date în exploatare în perioada 2030-2031.

Tot în această perioadă țara noastră va avansa și va finaliza conexiunile pe care le construim astăzi: linia Isaccea-Vulcănești-Chișinău va fi finalizată, vom finaliza linia Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. În 2025 vom da în exploatare linia Vulcănești-Chișinău, suntem foarte ambițioși și lucrăm la toate turațiile. Astăzi sunt pe șantier muncitorii care efectuează lucrări de fundație pentru piloni”, a spus secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan.

Reprezentantul Ministerului Energiei reiterează că obiectivul autorităților este ca marile sectoare de consum să fie trecute de la gaz și produse petroliere la de energie electrică. Potrivit lui Borosan, curentul electric este mai prietenos mediului.

„În 2030 va fi dată în exploatare viitoarea producție de energie nucleară în România. Un exces de energie va apărea pe piață. Noi depunem eforturi pentru a electrifica sectoarele de consum. Vrem să consumăm mai multă energie electrică. De ce? Pentru să este mai sustenabil din punct de vedere al mediului ambiant. În loc să consumăm gaze naturale pentru încălzire, consumăm energie electrică. În loc să consumăm produse petroliere în transport, consumăm energie electrică.

Datorită faptului că apare această generare de energie electrică în regiune, în România, și există conexiuni, aceasta este o oportunitate pentru afacerile din Republica Moldova și România de a exporta/importa energie electrică la preț accesibil. Energia nucleară se considera a fi cea mai ieftină raportat la o perioadă lungă de timp”, a mai spus Constantin Borosan.

Secretarul de stat a mulțumit autorităților din România pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova în perioade energetice complicate, fiind vorba, în special, de perioada când Gazprom a redus volumele de gaz livrate Republicii Moldova, contrar prevederilor contractuale.

„România este pilonul securității energetice a țării noastre. Este țara pe care putem să ne bazăm și când au fost cele mai grele timpuri, e vorba de octombrie 2021, octombrie 2022, am avut sprijinul deplin al României.

Aduc un exemplu simbolic, dar care a avut loc la momentul cel mai potrivit. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău a devenit funcțional în întregime la data de 31 septembrie 2021, iar pe 1 octombrie a fost limitată furnizarea de gaze naturale de către Gazprom”, a mai spus secretarul de stat, Constantin Borosan.

Dezbaterea publică la tema „Cooperarea moldo-română pe domeniul energetic” este prima ediție din ciclul „Dublă integrare prin cooperare și informare . Continuitate”. Proiectul este organizat de Agenția de presă IPN cu suportul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pilon #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.