VIDEO Satul separat de vamă și oamenii pe care nu i-a putut despărți un râu. Descoperim Sculeniul din Valea Prutului

Se spune că satul Sculeni a fost întemeiat încă pe vremea domnitorilor Alexandru cel Bun și Ștefan al Doilea. Amplasarea sa geografică, pe malul Prutului, l-a făcut faimos atât în regiune cât și în lume, datorită comerțului intens.

„Sculeni își are începuturile încă din perioada medieval, însă ca așezare umană, de către arheologi este datat cu 40 mii ani în urmă, din paleolitic. Într-un hrisov, ca dată de început a satului este luată o datare din 1433. În legendă așa se spune, că pribegii care au fugit din calea turcului, se vorbește că au venit cu tot cu scule, erau meșteri. Tradiția meșteșugăritului în Sculeni era foarte mare”, relatează directoarea Muzeului din Sculeni, Maria Călin.

Satul, ca și multe alte localități de pe Valea Prutului, își are jumătatea pe celălalt mal, În România. Chiar dacă au fost cândva vitregite de sovietici, ambele așezări și-au păstrat numele, ba chiar și relațiile frățești, restabilite odată cu scoaterea sârmei ghimpate. În prezent, o bucată din Sculeni este în județul Iași, alta, în raionul Ungheni, iar la mijloc se află vama.

În sat s-au născut mai mulți istorici, printre care membrul Academiei de Științe a Moldovei, Andrei Eșanu, supranumit și clarvăzătorul istoric al culturii românești, Valentina Eșanu sau Stela Ghervas. Tot la Sculeni s-a născut și vestitul medic pediatru Valentin Ignatenco.

Localitatea mai este și baștina principelui Grigore Sturza, fiul domnitorului principatului Moldovei, Mihail Sturza.

„Este pus accent și pe proiecte educaționale cu partea română. Noi avem înfrățiri cu școlile din comuna Miroslava, jud. Iași. Am fost acolo cu o echipă de profesori și elevi. În 2018, am participat la deschiderea revistei literare la dumnealor. Mai avem o colaborare cu școala din comuna Victoria, în cinstea lui Ionel Teodoreanu. Avem colaborare bună. Ne dorim ca pe viitor să fie și mai bun, ne dorim ca pe viitor să o dezvoltăm”, dezvăluie directoarea liceului din Sculeni, Iulia Ciuvagă.

În localitate funcționează o biserică românească nouă, cu numele sugestiv de „Bunăvestire”. A fost sfințită acum un an și construită într-un timp record de cinci ani, peste drum – Casa de Culturi, iar în scuarul ei primăria comunei Victoria din România a amenajat un teren de joacă.

„Întotdeauna, acest spațiu dintre Prut și Nistru a făcut parte din Mitropolia Moldovei, până în 1812, când țarul Alexandr I a creat această instituție bisericească a Chișinăului și Hotinnului. MUSCĂ A fost un act politic. Nu avea competența un țar să creeze o instituție bisericească. MUSCĂ Prin biserică s-a dus o politică naționalistă rusă prin arderea cărților bisericești și scoaterea cărților românești de veacuri. Basarabia a moștenit un grad enorm de analfabetizare, 90%. Rușilor le convenea un popor care nu știa școală și care era ușor de manipulat. După 44 biserica a fost închisă, pentru că biserica a fost un mijloc de culturalizare a populației, a fost închisă școala eparhială de lângă biserică, căminele culturale. Regretăm că după 1991 nu s-a revenit la independența și patrimoniul românești. Până azi biserica continuă să fie supusă patriarhiei supusă Moscovei”, afirmă istoricul Denis Bulancea.

Aproape că nu există familie în Sculeni, care să nu aibă rude în România. Multe destine au trecut prin adevărate drame, provocate de despărțiri și al Doilea Război Mondial. Astăzi, însă, oamenii sunt fericiți că se pot revedea după ani de interdicții ale sovieticilor.

„Săracul Prut plânge în fiecare zi pentru că sunt atâtea rude care au frați surori, mătuși. În ultimul timp trebuie să-I mulțumim celui de sus și celor de jos că s-au creat condiții favorabile de a se întâlni între frați, între rude. Se întâlnesc, vin aici, plecă acolo, fără piedici, frică. A fost în primii ani, prin 89 lumea totuși se ducea acolo cu frica în spate. Acum respire aer liber”, își amintește profesoara de franceză Maria Bantea.

După deschiderea granițelor, tineri din Basarabia și România, mai mulți tineri de pe ambele maluri ale Prutului și-au unit destinele și Prutul nu i-a mai putut despărți.

Potrivit rezultatelor sondajului comandat de proiectul „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, finanțat de DRRM, realizat la IMAS, circa 69% dintre locuitorii consideră bune și foarte bune relațiile dintre Chișinău și București. Majoritatea dintre ei consideră că oamenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt asemănători, iar cooperarea economică dintre două state este pozitivă. Aproximativ 57% au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 37% călătoresc frecvent în România.

#aritectura #monument #istorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovagaz solicită majorarea tarifului mediu la gaz cu 39,7%, la 14 038 lei/1000 m3, iar noul tarif ar urma să intre în vigoare din 1 decembrie, potrivit solicitării depusă la ANRE de către companie.

În punctele de ieșire din rețelele de distribuție de presiune înaltă, tariful solicitat este 11 891 lei/1000 m3, or cu 4 022 lei/1000 m3 sau cu 51,1 % mai mult decât cel în vigoare (7 869 lei/1000 m3), la în punctele de ieșire din rețelele de distribuție de presiune medie – 12 938 lei/1000 m3, or cu 4 068 lei/1000 m3 sau cu 45,9 % mai mult decât cel în vigoare (8 871 lei/1000 m3), în punctele de ieșire din rețelele de distribuție de presiune joasă – 16 173 lei/1000 m3, or cu 4 019 lei/1000 m3 sau cu 33,1 % mai mult decât cel în vigoare (12 154 lei/1000 m3).

În prezent populația achită 13,126 lei (cu TVA) per metru cub de gaz, tarif care a fost ajustat pentru ultima dată în mai 2024.

Ajustarea prețurilor reglementate pentru anul 2024 este determinată de majorarea prețului de achiziție a gazelor naturale pe platforma TTF, ţinînd cont de volatilitatea cotațiilor bursiere şi a volumelor de realizare a gazelor naturale consumatorilor.

„Calculul proiectului prețurilor reglementate la gazele naturale este efectuat în strictă conformitate cu Metodologia tarifară, reieşind din indicii medii anuali actualizați, cu aplicarea tarifelor reglementate în vigoare de tipul intrare/ieşire pentru serviciul de transport al gazelor naturale şi serviciul de distribuție a gazelor naturale pe anul 2024, nivelul cheltuielilor prognozate pentru furnizarea gazelor naturale şi a componentei de corectare pentru perioada precedentă. Proiectul prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale este determinat reieșind din indicii efectivi înregistrați pentru ianuarie-octombrie şi cei prognozați pentru noiembrie-decembrie 2024”, se spune în solicitarea Moldovagaz.

Vadim Ceban, președeintele interimar al Moldovagaz susține că urmare a majorării prețurilor la gaz pe piața internațională devierile tarifare ale companiei se vor ridica la 400 de milioane de lei.

Premierul Dorin Recean a declara la începutul acestei săptămâni că, deși nu putem vorbi despre o reducere a prețurilor la gaz, Guvernul pregătește măsuri necesare pentru a asigura stabilitatea acestora, astfel încât consumatorii să nu fie afectați, indiferent de evoluțiile de pe piața globală.

Ieri, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avut o întâlnire de lucru cu președintele Gazprom, Alexei Miller. Părțile au discutat despre livrările de gaze naturale în Republica Moldova (în regiunea transnistreană) în baza contractului existent după 1 ianuarie, în special în cazul în care tranzitul prin Ucraina este întrerupt.