Amenzi usturătoare pe Wall Street: Morgan Stanely și-a amendat cu 1 mil. USD pe angajaţii care au folosit Whatsapp-ul

Morgan Stanley a aplicat penalităţi financiare de peste 1 milion de dolari pentru bancherii care au desfăşurat activităţi oficiale pe WhatsApp şi alte platforme de mesagerie, raportează Financial Times.

Sancţiunile vin în contextul în care banca încearcă să pedepsească angajaţii pentru un scandal care a pătat reputaţia grupului şi a dus la plata unor amenzi de reglementare de 200 de milioane de dolari anul trecut.

Variind de la câteva mii de dolari la peste 1mn de dolari per persoană, sancţiunile se bazează pe un sistem de puncte care ia în considerare factori precum numărul de mesaje trimise, vechimea bancherului şi dacă acestia au primit avertismente anterioare, potrivit surselor.

În funcţie de mărimea sancţiunii, fondurile au fost recuperate din bonusurile anterioare sau vor fi reţinute din salariile viitoare.
Morgan Stanley a refuzat să comenteze problema.

Sancţiunile aplicate angajaţilor sunt cele mai recente repercusiuni din cadrul unei ample măsuri drastice luate de autorităţile de reglementare americane de pe Wall Street în legătură cu utilizarea telefoanelor personale şi a aplicaţiilor neaprobate. Multiplele investigaţii au dus la amenzi de peste 1 miliard de dolari în întreaga industrie bancară.

Autorităţile de reglementare americane au declarat că eşecurile băncilor de a se asigura că dialogurile electronice ale angajaţilor au fost stocate corespunzător au împiedicat investigaţiile în cauză.

În 2020, cel puţin doi angajaţi de rang înalt – Nancy King şi Jay Rubenstein – au părăsit divizia de mărfuri a Morgan Stanley din cauza utilizării aplicaţiilor personale de mesagerie, a relatat la vremea respectivă FT.
Alţi traderi din echipa de mărfuri a Morgan Stanley au primit, de asemenea, avertismente cu privire la utilizarea aplicaţiilor de mesagerie, a declarat o persoană familiarizată cu această chestiune. Alte nume grele din domeniul bancar, precum Credit Suisse şi HSBC, au concediat, la rândul lor, bancheri implicaţi în scandal.

Morgan Stanley s-a numărat printre băncile cele mai afectate de anchetă, compania acceptând anul trecut să plătească 200 de milioane de dolari către Securities and Exchange Commission şi Commodity Futures Trading Commission.

Morgan Stanley oferă acum angajaţilor sesiuni de instruire în care explică scenariile în care ar trebui să treacă conversaţiile de pe dispozitivele personale pe canale oficiale, cum ar fi e-mailul de serviciu. Acestea pot include cazuri aparent inofensive în care colegii schimbă mesaje despre ora sau locul unei întâlniri.

Grupul i-a avertizat pe angajaţi că aceste mesaje aparent banale duc adesea la discuţii mai importante, a declarat o persoană informată cu privire la programele de formare ale băncii.

Multe bănci le cer acum angajaţilor să facă un screenshot al mesajelor legate de muncă, trimise de pe dispozitivele personale, şi să le transmită departamentelor de conformitate pentru a putea fi păstrate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Morgan Stanley #amenzi #Wall Street

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.