Catastrofă financiară în Rusia! Dolarul ar putea atinge un nou record, de 130 de ruble

Noile sancțiuni impuse de administrația Biden împotriva exporturilor de petrol rusesc ar putea provoca pierderi economice semnificative Rusiei și o depreciere accentuată a rublei. Potrivit unui raport al Centrului de Analiză Macro-economică și Prognoză (ЦМАКП), Rusia riscă să piardă 156 miliarde de dolari în următorii trei ani, iar cursul dolarului ar putea depăși 130 de ruble până în 2027.

Conform estimărilor, sancțiunile care vizează companii precum Gazprom Neft, Surgutneftegaz, și peste 180 de petroliere din „flota fantomă” vor reduce veniturile din exporturile rusești cu 47 miliarde de dolari în 2025, 57 miliarde de dolari în 2026 și cu 52 miliarde de dolari în 2027.

Aceasta va duce la o depreciere suplimentară a rublei, cu un curs mediu al dolarului estimat la 108,3 ruble în 2025, 124,9 ruble în 2026 și 132,2 ruble în 2027.

Fără aceste sancțiuni, dolarul ar fi rămas la valori mult mai mici, în jur de 99,2 ruble în 2025. Deprecierea rublei va accelera inflația, cu rate de creștere a prețurilor mai mari cu 1% în 2025 și 0,6% în 2026. Aceasta va determina Banca Centrală a Rusiei să majoreze rata cheie până la 23%, cel mai ridicat nivel din 2002.

Pentru cetățenii ruși, aceasta va însemna pierderea a 0,9% din veniturile reale, reducerea consumului cu 1,3%, scăderea achizițiilor cu amănuntul cu 1,5%.

Sancțiunile ar putea reduce exporturile zilnice de petrol rusesc cu până la 800.000 de barili, ceea ce ar echivala cu pierderea a 1% din PIB. Bugetul de stat ar putea pierde 2 trilioane de ruble, adică 18% din veniturile din petrol și gaze planificate pentru 2024.

Sancțiunile recente vizează rafinăriile-cheie de la Omsk și Moscova, proiectul emblematic „Vostok Oil” al Rosneft, structuri din proiectele LNG din regiunea baltică și 270 de nave din „flota fantomă”, responsabile pentru jumătate din exporturile maritime de petrol ale Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #curs #record #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.