Catastrofă financiară în Rusia! Dolarul ar putea atinge un nou record, de 130 de ruble

10 Feb. 2025, 14:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Feb. 2025, 14:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Noile sancțiuni impuse de administrația Biden împotriva exporturilor de petrol rusesc ar putea provoca pierderi economice semnificative Rusiei și o depreciere accentuată a rublei. Potrivit unui raport al Centrului de Analiză Macro-economică și Prognoză (ЦМАКП), Rusia riscă să piardă 156 miliarde de dolari în următorii trei ani, iar cursul dolarului ar putea depăși 130 de ruble până în 2027.

Conform estimărilor, sancțiunile care vizează companii precum Gazprom Neft, Surgutneftegaz, și peste 180 de petroliere din „flota fantomă” vor reduce veniturile din exporturile rusești cu 47 miliarde de dolari în 2025, 57 miliarde de dolari în 2026 și cu 52 miliarde de dolari în 2027.

Aceasta va duce la o depreciere suplimentară a rublei, cu un curs mediu al dolarului estimat la 108,3 ruble în 2025, 124,9 ruble în 2026 și 132,2 ruble în 2027.

Fără aceste sancțiuni, dolarul ar fi rămas la valori mult mai mici, în jur de 99,2 ruble în 2025. Deprecierea rublei va accelera inflația, cu rate de creștere a prețurilor mai mari cu 1% în 2025 și 0,6% în 2026. Aceasta va determina Banca Centrală a Rusiei să majoreze rata cheie până la 23%, cel mai ridicat nivel din 2002.

Pentru cetățenii ruși, aceasta va însemna pierderea a 0,9% din veniturile reale, reducerea consumului cu 1,3%, scăderea achizițiilor cu amănuntul cu 1,5%.

Sancțiunile ar putea reduce exporturile zilnice de petrol rusesc cu până la 800.000 de barili, ceea ce ar echivala cu pierderea a 1% din PIB. Bugetul de stat ar putea pierde 2 trilioane de ruble, adică 18% din veniturile din petrol și gaze planificate pentru 2024.

Sancțiunile recente vizează rafinăriile-cheie de la Omsk și Moscova, proiectul emblematic „Vostok Oil” al Rosneft, structuri din proiectele LNG din regiunea baltică și 270 de nave din „flota fantomă”, responsabile pentru jumătate din exporturile maritime de petrol ale Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!