Ce s-a întâmplat când o companie a trecut la o săptămână de lucru de patru zile

Weekend-urile permanente de trei zile pot părea un vis, dar sunt o realitate pentru lucrătorii de la Elephant Ventures.

Compania de inginerie software și de date, cu sediul central în New York, a început în luna august a anului trecut să testeze săptămâna de lucru de patru zile. Scopuk acestui experiment era să îoi ajute să înțeleagă dacă acest mecanism va contribui sau nu la prevenirea epuizării angajaților și la menținerea echilibrului dintre viața profesională și cea profesională în timpul pandemiei.

Membrii companiei s-au îndepărtat complet în martie 2020 și probabil această distanțare va rămâne prezentă și în viitorul previzibil.

Planul era de a încerca zile de muncă de 10 ore, de luni până joi, timp de două luni. Pentru a vedea ce părere au lucrătorii despre noul program, compania a chestionat angajații despre schimbare atât înainte, în timpul, cât și sfârșitul acelei perioade de probă.

„Trebuie să vă concentrați cu adevărat pe împuternicirea echipei și să luați decizia împreună, deoarece toată lumea trebuie să aducă modificări în viața lor”, a spus Art Shectman, fondator și președinte al companiei.

Pentru angajați, a fost nevoie între trei și patru săptămâni pentru a se adapta, a spus el. După primul weekend de trei zile, muncitorii s-au întors simțiți odihniți și entuziasmați, dar la sfârșitul acelei săptămâni au simțit numărul zilelor mai lungi și readaptarea la rutina lor normală.

„În a treia săptămână, deja era mai simplu. Oamenii începeau cu adevărat să aibă aventuri și să planifice în avans cum să folosească de weekendul de trei zile.”

În cele din urmă, săptămâna de lucru comprimată a fost bine primită, atât de mult încât compania a adoptat definitiv programul.

O mai mare flexibilitate a dus la o mai mare satisfacție a lucrătorilor

În timp ce majoritatea angajaților își încep zilele la ora 7:00 și deconectează la ora 18:00 cu o pauză de prânz de o oră, programele sunt oarecum flexibile. În primul rând, nu este posibil pentru toți angajații să înceapă mai devreme – inclusiv pentru Shectman.

„Sunt tatăl distractiv de dimineață, ceea ce înseamnă că îi trezesc pe copii și le dau micul dejun … Fac rutina de dimineață. În jurul orei 7:45, până la 9:00 am grijă de datoria familiei, așa că încerc să încep fie devreme, fie extind programul cu o oră. „

Angajații pot compensa ore vinerea sau în weekend, dacă nu pot intra în programul de patru zile. „Avem încredere că oamenii vor umple golurile dacă au ratat ore de muncă”, a spus Shectman.

Managerul de produse și proiecte, Jonathan Cook, activează în companie de aproape patru ani. El a spus că a fost puțin sceptic cu privire la schimbarea programului la început – dar era și intrigat.

El și soția sa lucrează amândoi cu normă întreagă și au doi băieți, cu vârste cuprinse între 4 și 7 ani. Ziua lui începe, de asemenea, puțin mai târziu din cauza datoriei școlare, așa că tinde să lucreze încă două ore după ce copiii se culcă.

Ziua suplimentară îi permite să își îndeplinească angajamentele și comisioanele personale și să petreacă mai mult timp de calitate cu copiii săi. „Este o cameră de respirație … unde pot să mă așez și să mențin viața în ordine”, a spus el.

Mai puține ședințe, mai mult spațiu de lucru

Împreună cu schimbarea programului, compania și-a propus să facă ședințele mai eficiente și să încerce să nu programeze întâlniri înainte de ora 9:00. A avea primele două ore ale zilei deschise pentru munca grea a fost un avantaj pentru productivitate, a spus Shectman.

„Efectul halou al acelei productivități de dimineața și a muncii profunde generează mai multă productivitate pe tot restul zilei”, a spus el.

De asemenea, compania încearcă să evite organizarea de ședințe la orele amiezii, de la 1:00 la 3:00.

„Obțineți acea dublă lovitură de timp activ de lucru, în care nu te deranjează cineva, ceea ce nu s-a întâmplat întotdeauna în ziua de lucru de opt ore”, a spus Cook.

Zilele de muncă mai lungi au îmbunătățit, de asemenea, eficiența, deoarece proiectele nu lăsate de pe o zi pe alta.

„Timpul pentru a definitiva lucrurile a fost mai scurt, proiectele se mișcă mai repede, nu trebuie să le lăsați jos și să le reluați”, a spus Shectman.

De asemenea, și echipa a crescut de la efectuarea schimbării – adăugând 13 angajați de la începutul anului, ajungțnd la un total de 54 de angajați cu normă întreagă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.