Cine va finanța noua Super Ligă de fotbal? Vor fi acordate câte 3,5 miliarde de euro pentru cluburile fondatoare

Grupul bancar american JP Morgan a anunţat luni că va finanţa noua Super Ligă, anunţată duminică de 12 dintre cele mai mari cluburi de fotbal din Europa, informează Reuters.

Noua Super Ligă a fost înfiinţată ca un rival la Liga Campionilor şi include cluburi renumite precum Real Madrid şi Manchester United.

Cele mai mari douăsprezece cluburi au oficializat creacrea Super Ligăi, o competiţie privată care va face concurenţă actualei Ligi a Campionilor.

La rândul ei UEFA a promis că îi va da replica, excluzând echipele disidente şi pe jucătorii acestora.

‘The Super League’ are drept cluburi fondatoare pe AC Milan, Arsenal, Atletico Madrid, Chelsea FC, FC Barcelona, Inter Milano, Juventus, Liverpool, Manchester City, Manchester United, Real Madrid şi Tottenham.

Acest proiect are drept scop să “genereze resurse suplimentare pentru toată piramida fotbalului”.

“În schimbul angajamentului lor, cluburile fondatoare vor primi o plată unică de aproximativ 3,5 miliarde de euro destinată exclusiv investiţiilor în infrastructură şi vor compensa impactul crizei Covid-19”, se arată în comunicat.

Dacă aceste cifre vor fi confirmate, noua competiţie va genera venituri mult mai mari decât cele obţinute de UEFA pentru toate întrecerile sale la nivel de club (Liga Campionilor, Europa League şi Supercupa Europei), care au generat o reţetă de 3,2 miliarde de euro din drepturile de televizare în sezonul 2018-2019, înainte de pandemia care a afectat grav piaţa europeană a drepturilor sportive.

Potrivit promotorilor Super Liga ar urma să funcţioneze ca un sezon regulat între 20 de cluburi, în 15 dintre ele (“cluburile fondatoare”) fiind calificate automat în fiecare an, iar celelalte cinci primind invitaţii, “printr-un sistem bazat pe performanţa lor din sezonul precedent”.

#finanțare #venituri #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe mările lumii se află în prezent cea mai mare flotilă de transport de petrol din ultimii ani, cu peste un miliard de barili în tranzit, potrivit datelor furnizate de compania de analiză energetică Vortexa, citate de Bloomberg. Este cel mai ridicat nivel din 2020, când războiul prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia a inundat piața globală în plină pandemie de COVID-19.

Acest val masiv de petrol în tranzit confirmă prognozele conform cărora relaxarea treptată a restricțiilor OPEC+ asupra producției conduce la un nou excedent pe piața globală a țițeiului. În ultimele luni, China a absorbit mare parte din surplus cumpărând barili ieftini pentru rezervele strategice, însă, potrivit analiștilor, piața a atins punctul de saturație.

„Partidele de petrol brut din Orientul Mijlociu rămân tot mai des nevândute, iar indicatorii-cheie de preț arată că deficitul de ofertă s-a încheiat”, notează Bloomberg. Cotațiile internaționale ale petrolului au coborât la minimul ultimelor cinci luni – circa 60 de dolari pe baril, iar traderii se pregătesc pentru o posibilă nouă scădere a prețurilor.

„În ultimele 12 luni știam cu toții că urmează un excedent de petrol. Ei bine, el deja a venit”, a declarat Ben Luckock, șeful diviziei petroliere a grupului Trafigura.

Potrivit estimărilor, stocurile globale de petrol cresc în 2025 cu un ritm de 1,9 milioane de barili pe zi, iar acumularea rapidă a rezervelor plutitoare ar putea fi preludiul unei supraproducții și mai mari în 2026, concluzionează agenția.