Comoara de 3.000 de miliarde de dolari. Motivul pentru care China s-ar alia cu talibanii

17 Aug. 2021, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 14:21 // Actual //  MD Bani

Afganistanul deține metale rare cu o valoare totală estimată de până la 3.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea atrage mai multe ţări ale lumii – precum China – într-o cursă pentru a profita de aceste bogăţii, transmite CNBC. Printre bogățiile naturale ale țării se numără elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu.

Shamaila Khan, analist şi director pentru pieţele emergente în cadrul AllianceBernstein, a declarat că talibanii care au preluat controlul ţării au pus mâna pe o serie de resurse importante.

Afganistanul a picat pe mâna talibanilor, din nou, întrucât aceştia au reuşit în doar zece zile să captureze capitala Kabul, precum şi Palatul Prezidenţial. După decizia preşedintelui Joe Biden din luna aprilie de a retrage trupele americane din Afganistan, talibanii au reuşit rapid să preia conducerea ţării şi să şteargă cu buretele decenii de progrese sociale.

Comunitatea internaţională ar trebui să pună presiune pe China dacă Beijingul va face paşi concreţi pentru a se alia cu talibanii, a adăugat Shamaila Khan.

Metalele rare din Afganistan au o valoare totală estimată între 1.000 şi 3.000 de miliarde de dolari în 2020, conform datelor publicate de revista The Diplomat – care îl citează pe Ahmad Shah Katawazai, un fost diplomat angajat la Ambasada Afganistanului din Washington.

Totodată, organizaţia media The Hill estimează valoarea acestor metale rare la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari.

„Ar trebui să existe o iniţiativă internaţională care să se asigure că orice ţară care va exploata mineralele din Afganistan o va face doar sub condiţii umanitare stricte, impunând condiţii de respectare a drepturilor omului şi în special a drepturilor femeilor” a declarat Khan pentru CNBC.

Modul extrem în care talibanii interpretează legea islamică însemnă că drepturile femeilor au fost practic non-existente până în 2001, iar una dintre principalele temeri la nivel internaţional ţine de faptul că în doar două zile talibanii au şters două decenii de progres social.

Afganistanul are elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu, conform lui Katawazai.

Aceste metale sunt utilizate în aproape orice de la electronice la vehicule electrice, sateliţi şi aeronave.

„Deci ar trebui să existe presiuni asupra Chinei dacă vor încerca să facă o alianţă cu talibanii pentru a genera ajutor economic în favoarea acestor – ar trebui să fie obligaţi să o facă în termeni internaţionali”, a adăugat Khan.

Contextul pentru această discuţie vine din faptul că la doar câteva ore după ce talibanii au preluat conducerea ţării, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din China a anunţat că Beijingul este pregătit pentru „o bună cooperare cu Afganistanul”.

Potrivit purtătorului de cuvânt, talibanii au spus de mai multe ori că aşteaptă ajutorul Chinei pentru reconstrucţie şi dezvoltare.

„Suntem pregătiţi să continuăm să dezvoltăm o relaţie bună şi o cooperare prietenoasă cu Afganistanul pentru a juca un rol constructiv în pacea din Afganistan şi în reconstrucţia ţării”, a transmis Ministerul de Externe.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.