Comoara de 3.000 de miliarde de dolari. Motivul pentru care China s-ar alia cu talibanii

17 Aug. 2021, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 14:21 // Actual //  MD Bani

Afganistanul deține metale rare cu o valoare totală estimată de până la 3.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea atrage mai multe ţări ale lumii – precum China – într-o cursă pentru a profita de aceste bogăţii, transmite CNBC. Printre bogățiile naturale ale țării se numără elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu.

Shamaila Khan, analist şi director pentru pieţele emergente în cadrul AllianceBernstein, a declarat că talibanii care au preluat controlul ţării au pus mâna pe o serie de resurse importante.

Afganistanul a picat pe mâna talibanilor, din nou, întrucât aceştia au reuşit în doar zece zile să captureze capitala Kabul, precum şi Palatul Prezidenţial. După decizia preşedintelui Joe Biden din luna aprilie de a retrage trupele americane din Afganistan, talibanii au reuşit rapid să preia conducerea ţării şi să şteargă cu buretele decenii de progrese sociale.

Comunitatea internaţională ar trebui să pună presiune pe China dacă Beijingul va face paşi concreţi pentru a se alia cu talibanii, a adăugat Shamaila Khan.

Metalele rare din Afganistan au o valoare totală estimată între 1.000 şi 3.000 de miliarde de dolari în 2020, conform datelor publicate de revista The Diplomat – care îl citează pe Ahmad Shah Katawazai, un fost diplomat angajat la Ambasada Afganistanului din Washington.

Totodată, organizaţia media The Hill estimează valoarea acestor metale rare la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari.

„Ar trebui să existe o iniţiativă internaţională care să se asigure că orice ţară care va exploata mineralele din Afganistan o va face doar sub condiţii umanitare stricte, impunând condiţii de respectare a drepturilor omului şi în special a drepturilor femeilor” a declarat Khan pentru CNBC.

Modul extrem în care talibanii interpretează legea islamică însemnă că drepturile femeilor au fost practic non-existente până în 2001, iar una dintre principalele temeri la nivel internaţional ţine de faptul că în doar două zile talibanii au şters două decenii de progres social.

Afganistanul are elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu, conform lui Katawazai.

Aceste metale sunt utilizate în aproape orice de la electronice la vehicule electrice, sateliţi şi aeronave.

„Deci ar trebui să existe presiuni asupra Chinei dacă vor încerca să facă o alianţă cu talibanii pentru a genera ajutor economic în favoarea acestor – ar trebui să fie obligaţi să o facă în termeni internaţionali”, a adăugat Khan.

Contextul pentru această discuţie vine din faptul că la doar câteva ore după ce talibanii au preluat conducerea ţării, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din China a anunţat că Beijingul este pregătit pentru „o bună cooperare cu Afganistanul”.

Potrivit purtătorului de cuvânt, talibanii au spus de mai multe ori că aşteaptă ajutorul Chinei pentru reconstrucţie şi dezvoltare.

„Suntem pregătiţi să continuăm să dezvoltăm o relaţie bună şi o cooperare prietenoasă cu Afganistanul pentru a juca un rol constructiv în pacea din Afganistan şi în reconstrucţia ţării”, a transmis Ministerul de Externe.

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.