Comoara de 3.000 de miliarde de dolari. Motivul pentru care China s-ar alia cu talibanii

17 Aug. 2021, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 14:21 // Actual //  MD Bani

Afganistanul deține metale rare cu o valoare totală estimată de până la 3.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea atrage mai multe ţări ale lumii – precum China – într-o cursă pentru a profita de aceste bogăţii, transmite CNBC. Printre bogățiile naturale ale țării se numără elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu.

Shamaila Khan, analist şi director pentru pieţele emergente în cadrul AllianceBernstein, a declarat că talibanii care au preluat controlul ţării au pus mâna pe o serie de resurse importante.

Afganistanul a picat pe mâna talibanilor, din nou, întrucât aceştia au reuşit în doar zece zile să captureze capitala Kabul, precum şi Palatul Prezidenţial. După decizia preşedintelui Joe Biden din luna aprilie de a retrage trupele americane din Afganistan, talibanii au reuşit rapid să preia conducerea ţării şi să şteargă cu buretele decenii de progrese sociale.

Comunitatea internaţională ar trebui să pună presiune pe China dacă Beijingul va face paşi concreţi pentru a se alia cu talibanii, a adăugat Shamaila Khan.

Metalele rare din Afganistan au o valoare totală estimată între 1.000 şi 3.000 de miliarde de dolari în 2020, conform datelor publicate de revista The Diplomat – care îl citează pe Ahmad Shah Katawazai, un fost diplomat angajat la Ambasada Afganistanului din Washington.

Totodată, organizaţia media The Hill estimează valoarea acestor metale rare la aproximativ 3.000 de miliarde de dolari.

„Ar trebui să existe o iniţiativă internaţională care să se asigure că orice ţară care va exploata mineralele din Afganistan o va face doar sub condiţii umanitare stricte, impunând condiţii de respectare a drepturilor omului şi în special a drepturilor femeilor” a declarat Khan pentru CNBC.

Modul extrem în care talibanii interpretează legea islamică însemnă că drepturile femeilor au fost practic non-existente până în 2001, iar una dintre principalele temeri la nivel internaţional ţine de faptul că în doar două zile talibanii au şters două decenii de progres social.

Afganistanul are elemente rare precum lantan, ceriu, neodim, dar şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu, conform lui Katawazai.

Aceste metale sunt utilizate în aproape orice de la electronice la vehicule electrice, sateliţi şi aeronave.

„Deci ar trebui să existe presiuni asupra Chinei dacă vor încerca să facă o alianţă cu talibanii pentru a genera ajutor economic în favoarea acestor – ar trebui să fie obligaţi să o facă în termeni internaţionali”, a adăugat Khan.

Contextul pentru această discuţie vine din faptul că la doar câteva ore după ce talibanii au preluat conducerea ţării, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din China a anunţat că Beijingul este pregătit pentru „o bună cooperare cu Afganistanul”.

Potrivit purtătorului de cuvânt, talibanii au spus de mai multe ori că aşteaptă ajutorul Chinei pentru reconstrucţie şi dezvoltare.

„Suntem pregătiţi să continuăm să dezvoltăm o relaţie bună şi o cooperare prietenoasă cu Afganistanul pentru a juca un rol constructiv în pacea din Afganistan şi în reconstrucţia ţării”, a transmis Ministerul de Externe.

Realitatea Live

06 Nov. 2025, 14:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2025, 14:12 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova traversează o perioadă de vulnerabilitate economică structurală, în care modelul bazat pe consum și remitențe este „epuizat”, iar riscurile demografice, fiscale și energetice se amplifică, potrivit concluziilor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”) în cadrul studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”.

După criza din 2008, investițiile străine directe s-au menținut la un ritm redus, descurajate de incertitudinea politică, de războiul din Ucraina și de creșterea costurilor energetice.

„Ritmul scăzut al ISD compromite modernizarea industrială și crearea de locuri de muncă. Moldova trebuie să devină un spațiu investițional predictibil”, se arată în raportul lui Ioniță

Economistul atenționează că datoria de stat a crescut vertiginos, alimentată de deficite bugetare cronice și de cheltuieli neacoperite de venituri reale.
Ioniță recomandă „disciplină bugetară și diversificarea surselor interne de finanțare”, subliniind că povara datoriei limitează capacitatea Guvernului de a investi în domenii strategice

Remitențele continuă să reprezinte 12–16% din PIB, însă ele sunt folosite preponderent pentru consum, nu investiții.

„Remitențele au redus sărăcia, dar au creat o dependență periculoasă. Fără politici care să le canalizeze spre dezvoltare, ele devin un colac de salvare temporar”, arată studiul

Moldova rămâne blocată într-o economie cu valoare adăugată scăzută, dominată de agricultură și comerț, în timp ce forța de muncă calificată migrează masiv.
Ioniță estimează că, fără investiții în tehnologii și educație tehnică, țara riscă să rămână „în capcana veniturilor mici”

Peste un sfert din economie funcționează în zona gri, afectând bugetul public și protecția socială. Totodată, șomajul în rândul tinerilor (15–24 ani) rămâne peste media națională, mai ales în mediul rural.

Raportul cere simplificarea reglementărilor pentru micile afaceri, digitalizarea controalelor și programe de ucenicie pentru tineri

În 2024, Moldova a pierdut 33.000 de locuri de muncă, în special în agricultură. Depopularea rurală și migrația subminează coeziunea socială.
Economistul propune stimularea ocupării rurale și modernizarea agriculturii pentru a menține forța de muncă în țară

Chișinăul concentrează 60% din PIB-ul național și 90% din valoarea locuințelor noi, în timp ce mediul rural rămâne tot mai sărac. În plus, costurile la energie s-au triplat în ultimii ani, accentuând vulnerabilitățile gospodăriilor.

„Fără investiții în eficiență energetică și sprijin pentru consumatorii vulnerabili, inegalitatea socială va exploda”, avertizează Ioniță

Structura exporturilor se degradează: Moldova exportă din nou materie primă în loc de produse finite. Industria alimentară și cea de procesare se află în declin.
Raportul cere reindustrializarea agroalimentară și sprijin pentru procesatorii locali, avertizând că pierderea valorii adăugate interne „subminează economia pe termen lung”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII