Conspirație la nivel înalt. Cei trei care l-ar putea înlătura pe Putin de la putere. Ipotezele unui agent CIA

Vladimir Putin poate fi înlăturat de la putere, de la Kremlin, de apropiați din anturajul său. Estimările au fost făcute de un fost agent CIA la curent cu viața politică de la Moscova. Acesta a indicat trei înalți oficiali moscoviți printre cei care ar putea fi implicați într-un astfel de complot. O astfel de lovitură, susțin agenții secreți s-ar produce rapid, prin surprindere.

Un fost agent al CIA este de părere că Vladimir Putin poate fi înlăturat de la putere în urma unei lovituri de palat pusă la cale de propriul său anturaj. Fostul şef al staţiei CIA la Moscova, Daniel Hoffman, indică cel puțin trei oficiali ruşi de rang înalt interesați de un astfel de complot. Aceștia, este de părere fostul agent secret, au ambiții de putere și l-ar putea înlocui pe Putin la Kremlin.

Scenariul unui complot care să ducă la înlăturarea lui Vladimir Putin a mai fost vehiculată în această perioadă, de la începutul războiului în Ucraina. Însă lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par, dat fiind că Vladimir Putin s-a înconjurat cu o întreagă armată de agenți de securitate care îi sunt fideli.

Zvonurile s-au accentuat după cele privind agravarea stării de sănătate a lui Vladimir Putin. El a dat în repetate rânduri semne vizibile că ar avea probleme de sănătate, însă purtătorul său de cuvânt a dezmințit de fiecare dată aceste speculații.

Potrivit fostului agent secret, cel puţin trei oficiali ruşi de rang înalt ar fi interesați să-l înlocuiască pe Vladimir Putin, în cazul unei lovituri. Este vorba despre ministrul Apărării Serghei Şoigu, şeful Consiliului de Securitate Nilolai Patrușev şi directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB) Aleksandr Bortnikov.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#conspirație #Putin #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.