Criptomonedele câștigă teren: BNM trece de la refuz la reglementare

Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Petru Rotaru, a subliniat necesitatea unei abordări strategice în gestionarea riscurilor asociate activelor virtuale, în contextul transformărilor rapide ale sistemului financiar global.

„Tehnologia redefinește constant sistemul financiar, iar provocările actuale impun o strategie bazată pe transparență, inovație și consolidarea mecanismelor de supraveghere și control”, a declarat oficialul BNM în cadrul unui eveniment dedicat combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

În acest sens, BNM a inițiat elaborarea unui cadru legal prudențial pentru activele virtuale, care va include cele mai bune practici internaționale și va contribui la consolidarea reglementării acestui domeniu emergent în Republica Moldova.

Petru Rotaru a făcut apel la instituțiile financiare, autoritățile de reglementare și partenerii internaționali să colaboreze pentru implementarea măsurilor necesare. „Doar prin eforturi comune vom reuși să aliniem cadrul normativ la standardele europene privind criptoactivele și să protejăm stabilitatea financiară a Republicii Moldova”, a subliniat prim-viceguvernatorul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cripto #reglementari #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația americană și-a reconfirmat opoziția față de inițiativa europeană de a reduce plafonul de preț impus exporturilor de petrol din Federația Rusă, relatează Bloomberg, citând surse apropiate discuțiilor. Subiectul urmează să fie unul central pe agenda summitului G7 care va avea loc în perioada 15–17 iunie în Canada.

Potrivit surselor, Washingtonul continuă să se opună reducerii actualului plafon de preț, ceea ce subminează speranțele oficialilor europeni că liderii G7 vor aproba o astfel de măsură. Deși decizia finală aparține președintelui Donald Trump, până în prezent nu există niciun semnal că poziția americană, exprimată anterior la întâlnirea miniștrilor de finanțe ai G7, s-ar fi schimbat.

În luna mai, la o reuniune similară, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și-a exprimat îndoiala privind necesitatea revizuirii plafonului de preț. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru Bloomberg poziția actuală a administrației.

Uniunea Europeană și Marea Britanie sunt inițiatoarele demersului de reducere a plafonului, propunere care vizează coborârea prețului maxim de la 60 la 45 de dolari per baril. În absența unui acord cu SUA, sursele Bloomberg nu exclud posibilitatea ca Bruxellesul și Londra să acționeze unilateral, având în vedere că mare parte din petrolul rusesc tranzitează apele europene, iar efectele ar putea fi semnificative chiar și fără sprijin american. Cu toate acestea, un acord multilateral G7 ar avea o forță juridică și politică mai mare, în special datorită capacității de aplicare a sancțiunilor de către Washington.

Totodată, Financial Times a informat recent că în noul pachet de sancțiuni europene – al 18-lea la număr – ar urma să fie inclusă și interdicția totală de utilizare a infrastructurii gazoductului „Nord Stream”, precum și orice altă infrastructură energetică rusească în statele UE.

Summitul G7 din Canada ar putea fi astfel marcat de divergențe majore între aliați privind strategia de reducere a veniturilor energetice ale Rusiei, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă de escaladare.

#sabotare #petrol #Rusia