Cumătrul lui Andrei Spînu vrea banii înapoi. Iurie Gorea cere în instanță restituirea celor 40.000 de dolari

Iurie Gorea, fostul șef al Biroului Vamal Centru și cumătrul ex-ministrului Infrastructurii Andrei Spînu, aflat în vizorul procurorilor într-un dosar de corupere pasivă, a acționat în judecată Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI), solicitând restituirea unei părți din suma de circa 1,1 milioane de lei ridicată de anchetatori în timpul perchezițiilor. Mai exact, Gorea cere înapoi cel puțin 40.000 de dolari, despre care susține că ar reprezenta economiile familiei sale. Dosarul este examinat la Judecătoria Chișinău, după ce cererea a fost depusă pe 8 iulie, scrie anticorupție.md.

Cazul are legătură cu un amplu dosar de corupție în vamă, în care Gorea și un broker vamal au fost reținuți luna trecută. Potrivit informațiilor oferite de Centrul Național Anticorupție (CNA), cei doi ar fi primit, în mai multe tranșe, sume ce depășesc 40.000 de dolari pentru a facilita trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, cu destinație finală în regiunea transnistreană.

Pe 25 iunie, un complice apropiat al lui Gorea, considerat intermediar în schema de colectare a mitei, a fost reținut de procurorii din Bălți și ofițerii CNA. Suspectul este cercetat penal pentru complicitate la corupere pasivă în circumstanțe agravante, iar în această dimineață au avut loc noi percheziții la domiciliul și în alte locații asociate acestuia.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat mai multe telefoane mobile și suma totală de aproximativ 1,1 milioane de lei, considerată parte a beneficiilor ilicite obținute de suspecți. Gorea susține însă că o parte dintre acești bani sunt legitimi și aparțin familiei sale.

Dosarul deschis de procurori scoate la iveală o presupusă rețea de corupție la nivel vamal, implicând funcționari și intermediari care ar fi favorizat, contra cost, operațiuni comerciale spre regiunea transnistreană. Ancheta este în desfășurare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gorea #Spînu #coruptie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.