Femeile din Moldova: Câștigă mai puțin decât bărbații, au un nivel de instruire mai înalt și trăiesc mai mult

La începutul anului 2023, datele statistice relevă o serie de discrepanțe semnificative între sexe în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, câștigurile salariale și alte aspecte socio-economice în Republica Moldova. Conform datelor publicate de Biroul Național de Stastistică, populația feminină continuă să predomine în rândul populației cu reședință obișnuită, reprezentând 52,7%, în timp ce bărbații alcătuiesc 47,3%. Cu toate acestea, femeile câștigă în medie cu 15,5% mai puțin decât bărbații, iar distribuția pe sectoare economice arată că femeile sunt preponderent prezente în sectorul serviciilor.

Situația ocupării forței de muncă arată o discrepanță semnificativă între femei și bărbați în anul 2022. Potrivit acestor date, proporția femeilor în populația activă de 15 ani și peste este mai mică decât cea a bărbaților, cu 48,5% din populația ocupată fiind femei, în timp ce bărbații reprezintă 51,5%.

O analiză mai detaliată relevă o diferență semnificativă în ratele de ocupare între sexe. În 2022, ecartul de gen al ocupării a fost de 7,9 puncte procentuale, indicând o rată de ocupare a femeilor de 36,8%, în comparație cu 44,7% la bărbați.

Distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (58,4% femei și, respectiv, 41,6% bărbaţi în anul 2022). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (37,2%), construcţii (7,8%), transport şi depozitare (31,3%), informaţii şi comunicaţii (36,8%), tranzacții imobilare (35,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (35,9%), administrație publică și apărare și asigurări sociale obligatorii (42,4%), dar predomină în aşa activități economice precum activități de cazare și alimentație publică (65,1%), intermedieri financiare şi asigurări (65,8%), învăţământ (81,9%), sănătate și asistență socială (82,1%), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (62,7%), alte activități de servicii (59,6%).

Totodată, conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cea mai mare diferență la această grupă de vârstă este înregistrată pentru nivelul superior3 de învățământ: în anul 2022, 25,1% din femei au atins nivelul respectiv comparativ cu 19,0% din bărbaţii.

În ceea ce privește speranţa de viaţă la naştere în anul 2022, aceasta a constituit 75,7 ani pentru femei şi 67,1 ani în cazul bărbaţilor. Astfel, femeile trăiesc, în medie, cu 8,6 ani mai mult decât bărbații. Această diferență este cauzată de nivelul mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă de muncă (16-62 de ani). Speranța de viață a locuitorilor din mediul rural (atât pentru bărbați, cât și pentru femei) este cu circa doi ani mai mică decât cea a locuitorilor din mediul urban (70,4 și, respectiv, 72,6 ani).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ocupare #barbati #femei #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.