Feteasca Neagră – ce buchet de fructe conţine vinul şi cu ce tipuri de carne poate fi consumat

Feteasca Neagră este unul dintre cele patru soiuri de struguri autohtoni din care se produc vinuri cu acelaşi nume – Fetească Neagră. Plantaţiile de viţă-de-vie din Republica Moldova, acoperite cu acest soi de struguri, se întind pe 388 de hectare, preponderent în UTA Găgăuzia.

“Este un soi autohton, aflat de multă vreme în cultură pe suprafețe însemnate în partea de Sud a Moldovei și în zona de Est a Munteniei. În zilele noastre se cultivă în toată țara, cât și în afara granițelor țării”, spune într-un interviu pentru Realitatea.md, Gheorghe Nicolaescu, doctor în viticultură, conferenţiar universitar, Departamentul Horticultură, Universitatea Tehnică din Moldova.

Feteasca Neagră mai este cunoscută în popor ca Poama Fetei Neagră, Păsărească Neagră sau Coada Rândunicii. Deşi strugurii sunt de un violaceu închis, din ei se produc nu doar vinuri roşii.

“Se pot obține atât rose-uri deosebite, cât și vinuri roșii ce pot fi învechite în butoaie sau baricuri din lemn de stejar de calitate și ulterior în sticlă, rezultând vinuri de mare marcă. În funcție de tehnicile de vinificație, se pot obține vinuri cu arome variate și cu structură de taninuri fine, aciditate bună, corp mediu spre plin și un nivel de alcool mediu spre mare”, susţine Gheorghe Nicolaescu.

Sursa foto: Gheorghe Nicolaescu

Amatorii de vinuri roşii trebuie să ştie că Feteasca Neagră este un soi în care predomină fructele, precum murele, prunele şi vişinele negre, iar din condimente se evidenţiază scorțișoara, vanilia, piperul și ienibaharul. La vinurile mai vechi, putem simţi mirosul de coajă prăjită de pâine și piele.

Iar gurmanzii e important să le combine corect. Pentru o Fetească Neagră de soi sau una cupajată, este cea mai indicată carnea roşie. Optaţi pentru vită sau miel la grătar sau puteţi savura un pahar de Păsărească Neagră şi dacă aveţi pe masă un gulaş de mistreţ sau piept de raţă. Să aveţi poftă bună şi în pahar vinuri din soiuri autohtone!

Castel Mimi lansează campania „Alege vinuri din soiuri autohtone”

Totul despre soiurile autohtone de vinuri. Interviu cu Gheorghe Nicolaescu, Doctor în viticultură

#feteasca neagra #vița de vie #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.