Fostul premier Sturza își vinde afacerea cu țevi de plastic din Republica Moldova

Grupul TeraPlast cumpără pachetul majoritar de acțiuni al Palplast din Republica Moldova, controlată de fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza. Compania deține două linii de producție pentru țevi din polietilenă de înaltă densitate, destinate rețelelor de alimentare cu apă și gaz.

Părțile au stabilit o valoare a tranzacției de 1,8 milioane de euro, compusă din 1 milion de euro ca aport al TeraPlast SA la capitalul Palplast Moldova și 800 de mii de euro care se vor plăti către acționarul existent.

Astfel, structura acționariatului va fi compusă din TeraPlast, cu o participație de 51% și Fribourg Capital, acționarul actual, cu 49%.

Suma de 1 milion de euro va fi folosită de Palplast Moldova pentru diversificarea capacității de producție și extinderea platformei logistice existente.

„Extinderea geografică și creșterea prin fuziuni și achiziții sunt obiective strategice ale Grupului TeraPlast. Intrarea cu o unitate de producție în Republica Moldova reprezintă un alt pas în implementarea acestei strategii. Piața are un potențial imens, iar statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană deschide porțile fondurilor de pre-aderare. Este mult de lucru într-o țară în care populația rurală are o rată de acces de 4% la rețele de canalizare. Fondurile care urmează să vină constituie garanția unui business solid ppentru anii următori”, spune Dorel Goia, Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.

Palplast SRL Republica Moldova este un producător de țevi din polietilenă, a cărui fabrică este amplasată în centrul Republicii Moldova, în municipiul Călarași, la doar 50 de kilometri de capitala Chișinău.

„Odată cu apropierea de UE, anticipăm o creștere exponențială a cererii de materiale și țevi pentru infrastructură în Republica Moldova. Colaborarea cu TeraPlast ne va permite să menținem poziția de lider în piața locală”, spune Ion Sturza, Președintele Fribourg Capital.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sturza #plastic #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.