(FOTO) Promovarea agriculturii ecologice nu are vârstă! La 82 de ani, Nicolae Micu îi îndeamnă pe alții să devină ECO

07 Oct. 2021, 16:08
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
07 Oct. 2021, 16:08 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Produsele ECO sunt la mare căutare în zilele noastre, iar producătorii trebuie să se adapteze cerințelor de pe piață și să folosească diverse metode pentru a obține produse cât mai sănătoase și ecologice. Chiar dacă are de 82 de ani, agricultorul Nicolae Micu a reușit să obțină certificarea ecologică și trecut deja de câțiva ani la practici ecologice de prelucrare a solului și combatere a dăunătorilor.

„Nu mai folosim îngrășăminte și erbicide de trei ani, defel”, spune cu mândrie Nicolae Micu, 82 de ani, agronom de specialitate, dar și de meserie. Practică agricultura de 63 de ani.

În acest an, are în grija sa 94 de ha de secară, cultură pe care o crește prin rotație, ajutând astfel la recuperarea solului și la stârpirea buruienilor. Totodată, e o plantă solicitată, pâinea de secară îmbunătățind digestia. Ploile din acest an au adus roadă bogată, spre deosebire de alți ani, mai secetoși.

Nicolae Micu este beneficiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu (GEF) – PNUD, prin intermediul Asociației Patronale „Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova”, singura asociație de fermieri certificați ecologic din țară. El a fost susținut la organizarea producerii compostului, atât de la ferma proprie, cât și de la gospodăriile casnice din satul Olișcani. Compostul substituie îngrășămintele de sinteză chimică și sporesc pe termen lung materia organică în sol.

„Nu putem semăna doar culturile care aduc profit, noi așa de fapt sărăcim pământul”

Pentru a ajunge să fie promotor al agriculturii ecologice, Nicolae Micu a trecut o etapă îndelungată. Acum, agricultorul folosește tehnici precum rotația culturilor, neutilizarea îngrășămintelor chimice.

„Eu am trecut prin toate etapele de reorganizare a agriculturii. Am înțeles că fiecare trebuie să-și aducă contribuția pe lumea aceasta, nu doar să consume de pe spatele altuia. Așa nu e corect. Abia de trei ani am trecut și noi la producerea ecologică. Încercăm prin pilda noastră să atragem și pe alți colegi pe calea cea dreaptă și rațională.”, spune agricultorul. „Ca beneficiar de subvenții de la stat, ești pedepsit dacă folosești îngrășăminte chimice. Și chiar să nu fim pedepsiți, noi nu avem de gând să ne întoarcem la producția crescută cu îngrășăminte. E ineficient și nesănătos.”, a adăugat acesta.

De asemenea, pentru a vedea care sunt cele mai eficiente metode, întreprinderea pe care o gestionează dnul Nicolae Micu efectuează diverse experimente.

Ne aflăm în satul Olișcani, raionul Șoldănești, în gospodăria Madino Agro SRL, care administrează împreună cu Micu&CO SRL 505 ha de terenuri agricole. Aici se fac și experimente, semănându-se diverse culturi, pe diferite termene, cu diferită desime, după diferiți premergători, la diferite adâncimi: „Experimentăm să vedem care e mai rațional de folosit sau timpul când semănăm, sau desimea, sau cultura care e mai eficientă”, relatează Nicolae.

Îngrășămintele organice „lucrează pentru culturi anul împrejur”

Gospodăria deține și o fermă de vite mari cornute și gunoiul de la grajd e folosit ca îngrășământ organic pe câmp: „El este adus pe câmp. Îl aerisim o dată sau de două ori pe an, temperatura este la 60-70 de grade și toate semințele de buruieni care sunt în gunoi își pierd puterea lor de încolțire. În asemenea mod este produs un îngrășământ concentrat și va fi mai rațional de aplicat, explică agronomul.

Anual, sunt utilizate aprox. 3600 tone de îngrășământ organic, care acoperă 100  de ha. În fiecare an, sunt schimbate culturile, dar și porțiunile pe care sunt depuse îngrășămintele.

Gospodăria are în dotare pluguri/discuri speciale care lucrează la adâncimi de 12-14 cm, pentru a nu distruge structura solului și complexul de microorganisme care „lucrează pentru culturi anul împrejur”. De asemenea, agricultorul folosește „arme” ecologice împotriva dăunătorilor.

Și cu dăunătorii se luptă, cu „arme” ecologice: „La prun noi avem câțiva gândaci pe care i-am studiat și am dedus că pe gândacul ghebos îl

Producția de la gospodărie este riguros certificată: „Certificatul înseamnă că noi ne ținem de condițiile care ni se impun și dacă ne ținem, noi putem azi produce, mâine producem și îi putem convinge pe alții să producă producție ecologică”, susține Nicolae Micu.

„Cu producția ecologică încă nu sunt toate puse la locul lor, nici creșterea, nici exportarea, nici asigurarea, nici plățile, dar dacă se vrea, totul e posibil”, mai afirmă dnul Nicolae.

Realitatea Live

07 Ian. 2026, 12:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Ian. 2026, 12:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!