Gazprom sângerează financiar! Rezervele valutare s-au prăbușit cu 98,5%

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova și Ucraina pregătesc un nou acord de cooperare energetică, care ar putea transforma țara noastră într-o verigă și mai importantă pentru aprovizionarea vecinilor cu gaze naturale, energie electrică și produse petroliere. Autoritățile de la Kiev au anunțat că cele două state lucrează la un document bilateral care va stabili direcțiile prioritare de colaborare în sectorul energetic.

Potrivit informațiilor publicate la 14 octombrie de Guvernul Ucrainei, discuțiile vizează trei domenii principale. Este vorba de transportul gazelor naturale, posibilitatea majorării livrărilor de energie electrică spre Ucraina și facilitarea tranzitului de carburanți prin Republica Moldova.

Unul dintre subiectele centrale îl reprezintă utilizarea infrastructurii regionale de transport al gazelor. Cele două țări examinează posibilitățile de extindere a cooperării pentru asigurarea unor rute suplimentare de aprovizionare, în condițiile în care securitatea energetică rămâne o provocare majoră pentru regiune.

O altă direcție este comerțul cu energie electrică. Autoritățile ucrainene analizează posibilitatea unor importuri suplimentare prin intermediul infrastructurii energetice regionale, inclusiv prin conexiunile cu Republica Moldova.

Pentru Chișinău, o eventuală intensificare a schimburilor de electricitate ar putea crea oportunități comerciale pentru companiile energetice și operatorii implicați în transportul și comercializarea energiei. Volumul efectiv al tranzacțiilor va depinde însă de disponibilitatea energiei, capacitățile de interconectare și condițiile pieței.

Un capitol separat al discuțiilor privește transportul produselor petroliere. Kievul și Chișinăul urmăresc accelerarea tranzitului carburanților prin Republica Moldova, inclusiv prin reducerea timpilor de așteptare a autocisternelor la punctele de trecere a frontierei.

Problema este importantă pentru Ucraina, care depinde de rutele alternative de aprovizionare cu produse petroliere în condițiile războiului și ale perturbărilor logistice. Republica Moldova reprezintă una dintre căile de tranzit pentru mărfurile transportate dinspre România și alte piețe europene.

Fluidizarea transporturilor ar putea aduce beneficii și sectorului logistic moldovenesc, prin creșterea volumelor de tranzit și utilizarea infrastructurii de transport. În același timp, eficientizarea procedurilor de frontieră ar putea reduce costurile și întârzierile suportate de transportatori.

Discuțiile dintre cele două guverne au loc pe fondul intensificării cooperării energetice regionale și al eforturilor de diversificare a surselor de aprovizionare. Republica Moldova și Ucraina sunt conectate la sistemele energetice europene și încearcă să valorifice infrastructura existentă pentru a-și consolida securitatea energetică.

Deocamdată, documentul bilateral se află în pregătire. Autoritățile nu au anunțat valoarea eventualelor investiții, volumele suplimentare de energie sau carburanți care ar putea fi transportate și nici calendarul semnării acordului.

#acord #Ucraina #Moldova