Gazprom sângerează financiar! Rezervele valutare s-au prăbușit cu 98,5%

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței din România a aplicat cele mai mari amenzi din istoria sistemului bancar românesc, după ce a sancționat 10 bănci pentru practici anticoncurențiale legate de stabilirea indicelui ROBOR. Valoarea totală a sancțiunilor ajunge la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Autoritatea susține că băncile implicate și-ar fi coordonat comportamentul în timpul procedurii de fixing ROBOR, prin schimb de informații considerate confidențiale și strategice. Potrivit Consiliului Concurenței, instituțiile financiare nu ar fi acționat independent atunci când transmiteau cotațiile pentru stabilirea indicelui, ceea ce ar fi influențat nivelul ROBOR și, implicit, dobânzile plătite de clienți la unele credite.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Banca Transilvania — peste 875 de milioane de lei. Banca Comercială Română a primit o sancțiune de peste 577 de milioane de lei, iar Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au fost amendate cu peste 400 de milioane de lei fiecare. Pe lista sancțiunilor se mai regăsesc BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu a vizat politicile bancare sau reglementările din sistem, ci strict comportamentul instituțiilor financiare în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. El a precizat că independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus.

La scurt timp după anunțul sancțiunilor, băncile au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Reprezentanții UniCredit Bank au calificat sancțiunea drept „injustă și nefondată”, susținând că argumentele prezentate în timpul audierilor nu au fost luate în considerare. Și Banca Transilvania a anunțat că va merge în instanță, afirmând că decizia este „arbitrară și nefondată” și că ar putea afecta creditarea economiei cu până la 5 miliarde de euro. Poziții similare au avut și BRD, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, ING Bank și CEC Bank, care spun că au respectat permanent regulile impuse de Banca Națională a României și legislația europeană.

În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea i-a îndemnat pe clienții cu credite legate de ROBOR să dea băncile în judecată pentru recuperarea dobânzilor plătite în perioada 2018-2026. Acesta susține că decizia Consiliului Concurenței ar putea deveni o probă importantă în astfel de procese.

Investigația a fost începută la finalul anului 2022 și a inclus colaborarea cu Comisia Europeană, deoarece cazul vizează și încălcarea regulilor europene de concurență. Băncile au acum la dispoziție 30 de zile pentru a ataca decizia în instanță.

ROBOR este indicele folosit pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite, în special cele contractate înainte de 2019. Un ROBOR mai mare înseamnă rate mai mari pentru debitori, motiv pentru care cazul are impact direct asupra milioane de clienți și asupra costurilor de finanțare din economie.