Gazprom sângerează financiar! Rezervele valutare s-au prăbușit cu 98,5%

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a încheiat sezonul agricol iulie 2025 – iunie 2026 cu cel mai mare export de floarea-soarelui din ultimii cinci ani, atât ca volum, cât și ca valoare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, peste 819.000 de tone de semințe au fost livrate peste hotare, însă spre finalul sezonului stocurile s-au epuizat, iar prețurile au urcat accelerat.

În total, Moldova a exportat 819.456 de tone de floarea-soarelui, în valoare de 9,43 miliarde de lei, cu un preț mediu de 11,51 lei/kg. Față de sezonul precedent, exporturile au crescut cu 47% la cantitate și cu peste 51% ca valoare, marcând cel mai bun rezultat din ultimii cinci ani.

Stocurile s-au golit, iar prețurile au explodat
Analiza arată că exporturile au fost foarte puternice în toamna și iarna anului 2025, când în fiecare lună au fost expediate peste 100.000 de tone de floarea-soarelui.

Din martie 2026 însă, ritmul livrărilor externe a început să scadă rapid. Exporturile au coborât de la 91.966 de tone în martie, la 59.983 de tone în aprilie, 25.688 de tone în mai și doar 9.578 de tone în iunie, semn că stocurile disponibile pentru export au fost practic epuizate.

În același timp, prețurile au urmat direcția opusă. După minimul de 11,40 lei/kg în februarie, prețul mediu la export a urcat constant la 12,08 lei/kg în martie, 12,52 lei/kg în aprilie, 13,07 lei/kg în mai și a atins 15,22 lei/kg în iunie – cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani.

Potrivit economistului Iurie Rija, această evoluție coincide cu tensiunile de pe piața mondială a oleaginoaselor, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu, care au împins în sus prețurile internaționale.

Piața exporturilor rămâne concentrată în mâinile câtorva traderi mari. Liderul sezonului a fost OROM-IMEXPO SRL, cu 167.203 tone, reprezentând 22% din totalul exporturilor. Pe locul doi s-a clasat RUSAGRO-PRIM SRL, cu 137.843 tone, urmată de VADALEX GRAINS (56.022 tone) și AGRO-NOVA PRIM (39.348 tone).

Împreună, primele patru companii au asigurat 52% din toate exporturile de floarea-soarelui realizate de Republica Moldova în sezonul 2025–2026.

Turcia rămâne principalul cumpărător
Turcia și-a consolidat poziția de cea mai importantă piață pentru floarea-soarelui moldovenească, importând 451.364 de tone, echivalentul a aproape 55% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 11,29 lei/kg.

România ocupă locul al doilea, cu 266.639 de tone (peste 32% din exporturi), însă la cel mai redus preț mediu dintre principalele destinații – 10,69 lei/kg. Bulgaria completează podiumul, cu 49.257 de tone.