Gazprom sângerează financiar! Rezervele valutare s-au prăbușit cu 98,5%

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează cea mai mare scădere procentuală a populației din Europa în perioada 2005–2024, cu un declin de aproximativ 25% în numai două decenii, potrivit datelor Raportul mondial privind migrația 2026, elaborat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), pe baza estimărilor Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (UN DESA). Potrivit documentului, Moldova devansează inclusiv Bosnia și Herțegovina și Ucraina în clasamentul statelor europene cu cele mai mari pierderi demografice.

Republica Moldova este în fruntea clasamentului european al declinului demografic, cu o reducere de aproximativ un sfert a populației față de anul 2005. Bosnia și Herțegovina înregistrează o diminuare de circa 24%, iar Ucraina de aproximativ 22%.

Situația contrastează cu evoluțiile din alte state europene. Luxemburg a înregistrat o creștere a populației de aproape 47%, Islanda de circa 34%, Malta de aproximativ 31%, iar Irlanda de aproape 30%. Astfel, în timp ce unele economii europene au atras populație și au cunoscut o expansiune demografică importantă, Republica Moldova a pierdut o parte considerabilă dintre locuitori.

Autorii raportului constată că șapte dintre cele 20 de țări europene incluse în comparație au înregistrat scăderi ale populației în intervalul analizat. Cele mai accentuate reduceri au fost consemnate în Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Ucraina. În cazul Ucrainei, declinul a fost agravat în ultimii ani de invazia rusă pe scară largă, care a determinat milioane de persoane să-și părăsească țara.

Raportul atrage atenția că Europa este regiunea cu cel mai mare număr de țări afectate de scăderi demografice. Fenomenul este alimentat în principal de natalitatea redusă, la care se adaugă emigrația, în special în statele din estul continentului.

Potrivit estimărilor demografice citate de OIM, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina și Lituania se numără printre țările europene a căror populație ar putea scădea cu cel puțin încă 20% în următorii 30 de ani.

Raportul mondial cu privire la migrația 2026 evidențiază și o diferență între evoluțiile demografice ale regiunilor lumii. În timp ce numeroase state africane și asiatice continuă să înregistreze creșteri ale populației, o parte a Europei se confruntă cu reduceri ale numărului de locuitori.