Gazprom sângerează financiar! Rezervele valutare s-au prăbușit cu 98,5%

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, susține că sistemul de subvenționare în agricultură se află într-o criză financiară profundă, generată de creșterea accelerată a datoriilor față de agricultori, mult peste nivelul fondurilor alocate anual de stat.

Potrivit lui Slusari, în anul 2021 fondul de subvenționare în agricultură a fost de 1,1 miliarde de lei, iar datoriile restante pentru plata subvențiilor constituiau aproximativ 1 miliard de lei. „În anul 2026 fondul este planificat la 1,7 miliarde de lei, însă datoriile la achitarea subvențiilor pentru doi ani s-au ridicat deja la circa 4 miliarde de lei”, afirmă acesta.

Slusari subliniază că, în ultimii cinci ani, sprijinul acordat agricultorilor a crescut nesemnificativ raportat la volumul restanțelor. „În 5 ani sprijinul agricultorilor s-a majorat doar cu aproape 55%, însă datoriile au crescut de patru ori”, a menționat el.

În aceste condiții, Alexandr Slusari afirmă că mecanismul de subvenționare nu mai este funcțional. „Sistemul de subvenționare a ajuns într-un colaps financiar, când este nevoie de aproximativ 2,4 fonduri de subvenționare pentru achitarea datoriilor din anii 2024–2025, fără achitarea subvențiilor pe măsurile curente din anul 2026”, a avertizat Slusari.

Acesta susține că actuala criză din finanțarea agriculturii a fost generată în perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, în prezent ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. „În orice companie privată, un manager care ar fi admis o asemenea discrepanță imensă demult ar fi fost concediat cu ”volcii bilet”. Nimeni nu l-ar mai fi angajat nici măcar ca paznic la stână. La noi omul după 2,5 ani de managment defectuos este mutat de la ministerul agriculturii la alt minister cu gestionarea bugetului de căteva ori mai mare. (…) Criza de proporție în finanțarea agriculturii a fost generată de domnul Vladimir Bolea, iar rezolvarea acestei situații va fi foarte grea”, afirmă Slusari.

Slusari a mai precizat că are „multe întrebări la activitatea curentă a Ministerului Agriculturii”, însă consideră că problema subvențiilor reprezintă una dintre cele mai grave crize structurale cu care se confruntă sectorul agricol în prezent.

Conform datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei.