Gazprom sângerează financiar! Rezervele valutare s-au prăbușit cu 98,5%

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.