Gazprom sângerează financiar! Rezervele valutare s-au prăbușit cu 98,5%

Gigantul energetic rus Gazprom, considerat de Kremlin drept un „bun național”, se confruntă cu o prăbușire masivă a rezervelor valutare, ca urmare a colapsului exporturilor de gaze către Uniunea Europeană. Potrivit datelor financiare publicate la 17 martie, rezervele valutare ale sediului central al companiei s-au redus de peste 50 de ori în decursul anului 2024, ajungând de la 77,37 miliarde ruble la doar 1,37 miliarde, potrivit raportului companiei.

Convertit în dolari, la cursul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, aceasta înseamnă o scădere de la 862 milioane dolari la doar 13,5 milioane dolari, adică o reducere de 98,5%.

„Perna de lichiditate” totală a Gazprom, incluzând rublele și conturile de decontare, a scăzut cu 17%, de la 321,5 miliarde ruble la 267,1 miliarde. Ponderea fondurilor în valută a scăzut dramatic de la 24% la doar 0,4%.

Trebuie menționat că aceste date se referă doar la compania-mamă, nu la grupul extins care include subsidiarele din domeniul petrolier, gaz natural lichefiat (GNL) și energetic. Totuși, sediul central al Gazprom controlează în jur de o treime din totalul rezervelor de numerar ale grupului, estimate la 933 miliarde ruble la 30 septembrie 2024, potrivit raportării IFRS.

Conform raportului financiar conform standardelor contabile rusești (RSC), Gazprom a înregistrat în 2024 o pierdere netă de 1 trilion ruble și o pierdere operațională de 192 miliarde ruble. Exporturile către Europa au însumat 32 miliarde metri cubi, cu doar 4 miliarde mai mult decât în 2023 – departe de nivelurile din 2018-2019, când Rusia exporta în UE peste 180 miliarde metri cubi anual.

În fața acestui colaps, compania este forțată să reducă drastic cheltuielile. Potrivit surselor Reuters, divizia de export a Gazprom a fost practic desființată, păstrându-se doar câteva zeci de angajați care gestionează litigii cu foștii clienți europeni, care au intentat procese în valoare de peste 18 miliarde euro.

De asemenea, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a ordonat reducerea personalului cu 1.500 de angajați în sediul central din Lahta Center (Sankt Petersburg) și ar lua în calcul vânzarea clădirii Gazprom Export, construită în 2014 în stil italian.

Eșecul negocierilor cu China privind construcția gazoductului „Puterea Siberiei 2” a compromis speranțele Kremlinului de a redirecționa gazul pierdut din Europa. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2025, Gazprom a pierdut complet ruta de tranzit prin Ucraina, ceea ce va duce la scăderea exporturilor către UE și Turcia de la 50 miliarde metri cubi în 2024 la aproximativ 40 miliarde în perioada 2025–2027, estimează analiștii de la BCS.

Criza profundă a Gazprom reflectă consecințele directe ale izolării economice a Rusiei, dar și ineficiența strategiei de „gaz ca armă”, folosită în relațiile cu Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conturi #bani #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE