Gazul e scump, moldovenii trec la reșouri! Cât costă încălzitoarele în magazinele din Chișinău

Vremea se răcește, iar moldovenii sunt în căutarea metodelor alternative pentru a se încălzi, în contextul tarifului la gaz. Astfel, până a începe sezonul de încălzire, sau până a porni cazanele pe gaz, tot mai mulți aleg să-și cumpere reșouri electrice, sau șemineuri, aeroterme, convectoare sau încălzitoare infraroșii, etc.

În acest context, Bani.md a analizat prețurile pentru reșouri. Iată tehnica care te poate încălzi în această perioadă și cât costă.

Cele mai ieftine opțiuni sunt încălzitoarele cu ventilator, cunoscute și sub numele de reșouri electrice. Prețul pentru un astfel de încălzitor începe de la 339 de lei și pot ajunge pot depăși prețul de 1.000 de lei. O altă opțiune budget sunt și aerotermele, prețul variază între 489 de lei și 34.699 de lei.

Unii mai optează și pentru încălzitoare infraroșii, prețul unui încălzitor din această gamă începe de la 249 de lei și ajunge până la 3.899 lei.

O altă metodă pentru a aduce căldura în casă pot fi perdele de aer, prețul lor variază de la 1.269 și pot ajunge până la 2.000 de lei.

Să nu uităm și de convectoare. Prețul unui astfel de încălzitor începe de la 900 de lei și ajunge până la 3.800 lei în funcție de model și producător.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#incalzitor #resou #cat costa #incalzire #gaz #scump #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.