Germania trimite primele arme grele în Ucraina: „A fost o decizie corectă să fie trimise acum și în această situație”

Marți, 21 iunie, Ucraina declară că prima livrare de obuziere și alte arme grele furnizate de Germania au ajuns în țară. Acest lucru a fost confirmat inclusiv de partea germană, care a publicat o listă completă a ajutoarelor militare ce vor fi trimise Kievului.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, transmite că țara sa a primit deja un transport de arme grele din partea statului german, asta după ce Ucraina a formulat, în repetate rânduri, cereri în acest sens, care, până marți, 21 iunie 2022, au rămas fără răspuns.

Obuzierele trimise de Germania Ucrainei sunt de tipul Panzerhaubitze 2000, devenite acum, „în sfârșit”, primele armel grele din arsenalul militar al țării invadate de Rusia, trimise de autoritățile de la Berlin.

„Panzerhaubitze 2000 fac în sfârșit parte din arsenalul de obuziere de 155 mm al artileriei ucrainene”, a transmis Reznikov pe Twitter.

În mai 2022, Germania anunța că va trimite șapte astfel de obuziere, la care se mai adaugă cele cinci sisteme de artilerie de acest tip promise de Olanda.

Obuzierele Panzerhaubitze 2000 sunt printre cele mai performante arme de artilerie ale Armatei germane, asta pentru că pot lovi ținte aflate la o distanță de până la 40 de km.

Pe lângă obuzierele cu autopropulsie, autoritățile berlineze anunță o listă întreagă de echipamente militare deja trimise în Ucraina, alături de altele promise și care urmează a fi trimise în curând.

Astfel, Ministerul german al Apărării a declarat că a trimis 14.900 de mine antitanc, 500 de rachete de apărare aeriană marca Stinger și 2.700 de rachete antiaeriene. Pe lângă asta, Germania a furnizat 16 milioane de cartușe pentru arme de mână, dar și 100.000 de grenade de mână.

În ce privește livrările de produse neletale, statul german a trimis 175 de vehicule (inclusiv camioane, autobuze și vehicule de teren), 23.000 de căști de luptă, 10.000 de saci de dormit, 1.200 de paturi de spital și 100 de corturi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#obuziere #arme #Germania #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.