Imagini din satelit cu iahtul lui Kim Jong Un: lux și opulență, în timp ce Coreea de Nord se luptă cu foametea

Cea mai mare ambarcațiune de lux a liderului nord-coreean Kim Jong Un a fost văzută în timp ce se mișca spre complexul său de conace Wonsan de pe coasta de est, potrivit NK Pro și a imaginilor prin satelit ale Planet Labs. În același timp, Coreea de Nord se confruntă cu foametea și cu o creștere a cazurilor de Covid-19, scrie Business Insider.

Compania americană de imagistică a Pământului, Planet Labs, a capturat imagini cu iahtul pe 12 iulie. Ambarcațiunea era ancorată la plaja privată de lângă palatul lui Kim de la Wonsan.

Iahtul de lux personalizat cu o lungime de 80 de metri (260 ft) – care are tobogane cu două răsuciri și o zonă de lounge cu mai multe etaje – nu a fost văzut în uz, din moment ce Kim a avut-o complet renovată pe parcursul a câteva luni în 2020 în mijlocul pandemiei mondiale COVID-19.

Ambarcațiunea este una dintre cele patru ambarcațiuni luxoase similare, observate în ultimii ani, lângă proprietățile familiei Kim din jurul Wonsan, inclusiv un nou complex de vile pe plajă construit pe peninsula Hodo în 2019.

Imaginile au fost publicate de presa sud-coreeană NK News.

Kim Jong Un may be in or planning a trip to North Korea’s central Wonsan bay.

Recent satellite imagery showed the DPRK leader’s luxury yacht being towed to his private mansion in the region — a rare appearance away from its typical parking spot.https://t.co/WvugvBIje3

— NK NEWS (@nknewsorg) May 26, 2021

Cel mai mare dintre iahturi arată ca un parc de distracții plutitor, cu două tobogane cu apă, o piscină olimpică și salon lounge cu mai multe etaje, potrivit sursei citate.

Nu este clar cine se folosește de ambarcațiuni de lux. Cert este că mișcările iahturilor coincid cu zile în care liderul nord-coreean nu a avut apariții publice.

#Jong Un #iaht #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.