Insula din Grecia despre care moldovenii nu au auzit! Un colț de rai care îți taie răsuflarea

Un alt colț rupt din rai este insula Elafonissos. În general populată în timpul verii cu turiști greci și italieni. Probabil pentru că este undeva departe în fundul lumii, este sălbatică, nu găsești decât câteva taverne în oraș, iar dacă vrei să ai ieșire la mare trebuie să te cazezi într-un camping. Un fel de „sărăkie” pentru cei care iubesc all-inclusive, un paradis pentru cei care iubesc natura cu adevărat.

Insula Elafonissos este situată pe partea de sud a Peloponezului, chiar sub peninsula Laconia. Cel mai renumit pentru apele sale exotice, Elafonissos este una dintre insulele grecești care este considerată Caraibe din Grecia.

O insulă mică la sud de Peloponez, Elafonissos din Grecia este un loc pentru relaxare totală. Este renumit în cea mai mare parte pentru plajele sale din Caraibe, cu nisipul auriu și apele exotice. Nudismul este practicat discret în unele plaje ale insulei Elafonissos, în special în plaja Mikros Simos.

Simos și Panagia sunt principalele și cele mai fantastice plaje de pe insulă. Seara, vizitatorii se îndreaptă spre orașul principal pentru o cină frumoasă și o băutură în lounge.

Vacanțele în Elafonissos pot fi combinate cu Kythira sau alte destinații minunate din sudul Peloponezului, cum ar fi Monemvasia și Gythio.

Insula Elafonissos este una dintre insulele grecești din Marea Egee și aparține regiunii Peloponez. Punctul culminant al insulei Elafonissos sunt plajele exotice cu nisip auriu și apă pură. Cea mai faimoasă este plaja Simos, în partea de sud, foarte populară și pentru camping.

Alte plaje frumoase includ Sarakiniko și Panagia, în timp ce multe alte golfuri se găsesc în jurul insulei. Singurul sat Elafonissos se concentrează pe toate activitățile și lucrurile de făcut.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#insula #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.