Al treilea mare colaps bancar din acest an din SUA s-a în­tâmplat în ciuda unei consoli­dări de urgenţă de 30 de mili­ar­de de dolari a First Republic Bank de către o coaliţie a celor mai puternice bănci americane – atât de mare a fost panica printre deponenţi – şi s-a consumat rapid – atât de mare este frica de contagiune şi de o nouă criză financiară.

Falimentul băncii regionale face liderul misiunii de consolidare, JPMorgan, mai mare deoarece acesta a pre­luat depozitele First Republic. Poate şi prea puternic, cred unii analişti, în condiţiile în care gigantul este deja cea mai mare bancă de pe Wall Street şi are cea mai mare cotă din piaţa depozitelor.

Că nu vor mai fi falimente nu garantează nimeni, dar Jamie Dimon, şeful JPMorgan, s-a arătat sigur că sistemul bancar este „extraor­dinar de solid“ şi că riscurile ca turbulenţele să se transforme într-o nouă criză cum a fost cea din 2008-2009 sunt mici. Şi din acea criză JPMorgan, sub con­ducerea lui Dimon, a ieşit mai mare, deşi lumea toată a stat încremenită într-o parali­zie a creditării.

Falimentul First Republic a venit după şase săptămâni de panică în rândul clienţilor cu de­po­zite, de nervozitate pe burse şi chin pentru băncile din eşalonul se­cund al sistemului bancar american. Co­lap­sul a avut drept cauză principală credite ipote­care uriaşe pentru proprietăţi scumpe care şi-au pierdut circa 20 de miliarde de dolari din valoare ca urmare a creşterii dobânzilor. La prăbuşire au mai contribuit pierderi din titluri de trezorerie devenite toxice când Fed a înce­put să scum­peas­că creditul, pierderea a jumă­tate din de­po­zite şi măcelărirea acţiunilor pe burse. Chi­nului i-au pus capăt autorităţile ame­ricane, care au închis banca şi au vân­dut cea mai mare parte din active, inclusiv depozitele, către uriaşul JPMorgan. Tranzacţia a calmat pieţele şi este privită cu încredere de investitori şi de guvern. Dimon o descrie ca pe finalul crizei.

Numai din 2019, depozitele JPMorgan au crescut cu 62%, până la 2.200 de miliarde de dolari. Colapsul First Republic adaugă 92 de miliarde de dolari la acest total într-o singură mişcare rapidă.

Banca sa a achiziţionat rămăşiţele First Re­public folosindu-se de o fereastră legisla­tivă. Însă nu toţi analiştii împărtăşesc optimis­mul şefului de la JPMorgan, scrie CNN. Spre exemplu, Robert Hockett, profesor de drept şi expert în finanţe publice la Universitatea Cornell, crede că furtuna bancară care loveşte SUA din martie este abia la început. Vânzarea activelor First Republic face JPMorgan, deja cea mai mare bancă din ţară, şi mai mare şi concentrează mai mult puterea uriaşilor de pe Wall Street. Urmarea este scoaterea din joc a industriei bancare regionale. Cele trei bănci mari care au picat anul acesta, Silicon Valley Bank, Signature Bank şi First Republic Bank, au fost toate bănci regionale, iar o parte din de­pozitele scoase de clienţi de la ele au ajuns la grupurile mari, JPMorgan fiind unul dintre ele.

Singura soluţie pentru a împiedica acest lucru, spune Hockett, este renunţarea, cel puţin temporar, la plafonul de 250.000 de dolari pentru depozitele ce pot fi garantate de guvern. Doar aşa se poate pune capăt panicii cu care deponenţii, mai ales cei cu depozite mari, îşi scot banii din bănci. Pentru a ajunge la depozitele First Republic, cu binecuvântarea autorităţilor, JPMorgan a recurs la un truc legislativ. În 1994, Congresul a adoptat o lege de referinţă care a permis băncilor să fu­zio­neze dincolo de limitele statului, cu puţine restricţii.

Pentru a fi înlăturate temerile că balenele din industrie vor deveni mult mai mari şi mai puternice, a fost limitat nivelul depozitelor pe care orice entitate le-ar putea deţine la 10% din totalul la nivel naţional, iar la nivel de stat pro­centul a fost restrâns la 30%, explică For­tune. Plafonul este aplicat numai achiziţiilor. Băncile uriaşe care s-au extins peste prag pot concura pentru depozite noi prin creştere organică, fără a se confrunta cu vreo limită în ceea ce priveşte cota lor din total. Până în 2014, cei mai mari trei jucători ai naţiunii, JPMorgan, Bank of America şi Wells Fargo, au crescut rapid – parţial prin salvarea Washington Mutual, Merrill Lynch şi Wachovia în marea criză financiară – şi au depăşit plafonul de 10%.

Falimentul First Republic a venit după şase săptămâni de panică în rândul clienţilor cu de­po­zite, de nervozitate pe burse şi chin pentru băncile din eşalonul secund al sistemului bancar american. Colapsul a avut drept cauză principală credite ipotecare uriaşe pentru proprietăţi scumpe care şi-au pierdut circa 20 de miliarde de dolari din valoare ca urmare a creşterii dobânzilor.
Prin urmare, legea le-a blocat celor trei giganţi posibilitatea de a achiziţiona bănci rivale timp de un deceniu. Totuşi, legea din 1994 are o portiţă care permite derogări de la maximul de 10% pentru cumpărătorii care intervin pentru a salva creditorii eşuaţi pe care autorităţile sunt gata să le închidă. Pe 1 mai, JPMorgan a beneficiat de această dispensă atunci când a achiziţionat practic toate activele First Republic aflate sub administraţia judiciară a Federal Deposit Insurance Corporation, curăţând epava. Peste noapte, cea mai mare bancă a naţiunii a crescut şi mai mult prin ceea ce pare o lovitură dată pentru acţionarii ei, dar şi pentru stablizarea băncilor regionale.

JPMorgan Chase era deja lider în războaiele pentru depozite înainte de victoria pentru First Republic. În 2014, JPMorgan, Bank of America şi Wells Fargo au fost blocate într-o egalitate virtuală la puţin peste 10% din totalul naţional şi toate împreună deţineau 32% din piaţă. De atunci, Wells a stagnat, în timp ce JPMorgan şi BofA, până la sfârşitul anului 2022, şi-au crescut depozitele cu 132% şi respectiv cu 92%, astfel încât, combinate, cele două controlează 31% din toate depozitele, JPMorgan fiind în faţă cu 16,1% din piaţă. Cei doi lideri s-au îmbuibat din ajutorul generos acordat de guvern în timpul pandemiei. Acele mii de miliarde de dolari destinate salariilor şi plăţilor către gospodării au crescut conturile curente şi de economii pentru majoritatea băncilor, dar mai ales pentru simbolurile principale ale solidităţii, JPMorgan şi BofA. Numai din 2019, depozitele JPMorgan au crescut cu 62%, până la 2.200 de miliarde de dolari. Colapsul First Republic adaugă 92 de miliarde de dolari la acest total într-o singură mişcare rapidă. Acest plus de câteva procente poate să pară mic, dar se raportează la un gigant. O creştere de 90 de miliarde de dolari ar fi adus Citigroup în poziţia de a ocupa 11% din piaţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!