De la hoții de buzunare din vremea lui Dickens la bande moderne de hoți pe biciclete electrice, fenomenul a crescut la o scară industrială. sursa foto: Getty
Pe străzile Londrei, sirenele poliției au devenit un sunet obișnuit. Dar într-o zi recentă, când dubele albastre au oprit brusc într-o zonă din nordul capitalei britanice, trecătorii s-au oprit mirați: agenții au năvălit în trei magazine de telefoane second-hand.

„Aveți un seif în incintă, domnule?”, întreabă unul dintre polițiști un vânzător care stătea calm lângă calculatorul său și o cană pe jumătate plină cu ceai. În câteva minute, polițiștii au scos de acolo telefoane, bani și documente – toate parte dintr-o rețea care explică, în sfârșit, cum a ajuns Londra să devină centrul european al furturilor de telefoane.

Potrivit The New York Times, anul trecut au fost furate aproape 80.000 de telefoane mobile în Londra. Cifra e un record absolut și arată cât de gravă a devenit problema. De la hoții de buzunare din vremea lui Dickens la bande moderne de hoți pe biciclete electrice, fenomenul a crescut la o scară industrială.

Descinderile din luna septembrie au avut o țintă clară: o rețea de intermediari care, potrivit poliției, folosea magazinele de telefoane second-hand ca acoperire pentru o afacere globală de crimă organizată. În doar două săptămâni, anchetatorii au descoperit 2.000 de telefoane furate și 200.000 de lire sterline în numerar.

Multă vreme, autoritățile britanice au crezut că furturile de telefoane sunt infracțiuni mărunte. Totul s-a schimbat anul trecut, când o femeie și-a urmărit iPhone-ul furat cu aplicația Find My iPhone. Semnalul o ducea la un depozit de lângă aeroportul Heathrow. Când polițiștii au ajuns acolo, chiar în Ajunul Crăciunului, au găsit cutii etichetate ca „baterii”, dar care conțineau aproape o mie de iPhone-uri furate – toate pregătite pentru a fi trimise la Hong Kong.

„Ne-am dat seama imediat că nu mai vorbim despre infracțiuni de stradă. Era ceva la scară industrială”, a spus Mark Gavin, detectiv-șef la Poliția Metropolitană.

De atunci, ancheta a scos la iveală o combinație toxică de factori: tăieri masive de buget în poliție în anii 2010, un apetit uriaș pentru telefoanele europene pe piața neagră din China și o generație nouă de hoți care își fac treaba cu ajutorul bicicletelor electrice și al cagulelor.

După descoperirea de la Heathrow, ancheta a fost preluată de o echipă specializată în arme și trafic de droguri. Polițiștii au descoperit că telefoanele furate erau trimise în China și Algeria, unde erau revândute pe piața neagră cu până la 5.000 de dolari bucata.

Când au fost arestați principalii suspecți, polițiștii au găsit în mașina lor telefoane învelite în folie de aluminiu, ca să nu poată fi localizate. Cei doi cumpăraseră, la un moment dat, aproape 2,5 kilometri de folie de la Costco – doar pentru a bloca semnalele GPS.

Potrivit profesorului Joss Wright de la Universitatea Oxford, sistemul de telefonie mobilă din China nu blochează aparatele raportate ca furate la nivel internațional. „Un iPhone furat și blocat în Marea Britanie poate fi folosit fără probleme în China”, explică el.

În vârful lanțului se află exportatorii. Sub ei – comercianți de telefoane care cumpără marfa furată și o trimit în afara țării. Iar la bază, armatele de hoți de stradă, mascați și rapizi, care acționează de pe biciclete electrice.

70% dintre toate furturile din Londra în 2024 au fost de telefoane mobile. Numărul a crescut abrupt de la 64.000 în 2023 la 80.000 anul trecut.

„E o infracțiune foarte profitabilă și cu risc scăzut”, spune comandantul Andrew Featherstone, cel care conduce operațiunile împotriva furturilor de telefoane.

Un hoț poate câștiga 300 de lire pe zi, mai mult decât triplul salariului minim britanic. Șansele de a fi prins sunt minime: din peste 100.000 de telefoane furate raportate într-un an, mai puțin de 500 de persoane au fost inculpate.

Mulți experți pun dezastrul pe seama austerității impuse de guvernele conservatoare în anii 2010, care au redus numărul de polițiști și au tăiat bugetele. În 2017, Poliția Metropolitană a anunțat chiar că nu va mai investiga infracțiunile minore, pentru a se concentra pe cazuri grave de violență sau agresiune sexuală.

„Poliția a devenit o forță reactivă. Hoții și-au dat seama că pot scăpa nepedepsiți”, spune profesoara Emmeline Taylor de la Universitatea City St. George’s.

Lansarea bicicletelor electrice Lime în 2018 a fost o revoluție urbană. Doar că, între timp, acestea au devenit și vehiculele preferate ale hoților.

„Hoții urcă pe trotuare, smulg telefoanele din mâinile oamenilor și dispar în câteva secunde”, spune sergentul Matt Chantry, unul dintre polițiștii implicați în razii. „Sunt greu de identificat, poartă cagule și hanorace cu glugă. Cum să patrulezi eficient într-un oraș atât de aglomerat?”, întreabă el retoric.

Pe străzile blocate ale Londrei, o urmărire e periculoasă – pentru pietoni, șoferi și chiar pentru infractori. „Trebuie să te întrebi: merită riscul de a provoca o tragedie pentru un telefon?”, spune Chantry.

Ultimele descinderi din nordul Londrei s-au încheiat cu recuperarea a cinci telefoane furate și 40.000 de lire, dar și cu o bază de date impresionantă: peste 4.000 de iPhone-uri recuperate din decembrie încoace. Toate sunt acum depozitate într-un hangar din sud-vestul Londrei, în așteptarea proprietarilor.

Poliția promite că va continua să „taie” lanțul criminal de la vârf și să descurajeze furturile. În paralel, îi roagă pe oameni să fie mai atenți.

„Nu ți-ai număra banii pe stradă”, avertizează profesorul Lawrence Sherman, expert în criminologie la Universitatea Cambridge. „Dar când telefonul tău valorează 1.000 de lire, e ca și cum ai merge pe stradă fluturându-ți portofelul deschis”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!