Lovitură teribilă pentru „rechinii” valutari care vor să muște leul. BNM: Avem rezerve pentru a menține stabilitatea

20 Feb. 2022, 15:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
20 Feb. 2022, 15:51 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Națională a Moldovei are suficiente rezerve valutare (3,8 miliarde USD) pentru a asigura stabilitatea monedei naționale, în eventualitatea șocurilor de moment.

Recenta majorare a ratei de bază cu două puncte procentuale, la 10,50%, va avea un impact mai mare și asupra stabilității cursului de schimb.

Prin  majorarea ratei de bază crește costul creditelor, dar și al depozitelor în lei și atunci oamenii sunt interesați să-și păstreze banii în plasamente bancare. Cu cât cresc depozitele cu atât este mai mică presiunea pe curs. Dacă oamenii pun mai mulți bani la depozite și mai puțin consumă este mai puțină presiune din partea importurilor. Consumul se constrânge se importă mai puțin, respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Guvernatorul băncii centrale afirmă că landșaftul pe care ne aflăm acum este prielnic pentru un leu stabil.

Noi am avut o recoltă foarte bună a producției agricole care se exportă. Or, vedem că în ultimele săptămâni avem o ușoară apreciere, ceea ce înseamnă că vine valută de la exporturi. Acest lucru arată că piața valutară va fi puternic influențată și stabilizată de intrările de valută de la exporturi”, a comentat Aramașu.

Șeful băncii centrale afirmă că mandatul BNM nu este țintirea cursului valutar, ci stabilitatea prețurilor.

Țintim inflația unde cursul de schimb este gestionat flotant. BNM face anumite intervenții pentru a reduce din șocurile de moment ca să nu afecteze economia”, a punctat guvernatorul.

Guvernatorul afirmă că BNM intervine pe piața valutară pentru că este mică și un jucător cu o ofertă sau cerere mai mare poate avea un impact puternic asupra evoluției de moment a pieței.

Cursul de schimb este un instrument de ajustare a economiei la condițiile externe în funcție de situația internă și noi permitem ajustarea lui urmare a condițiilor fundamentale. BNM are rezerve valutare suficiente ca să răspundem la toate șocurile și să asigurăm stabilitatea. Totodată, ultima măsură de politică monetară va avea un impact mai mare asupra stabilității leului moldovenesc”, a mai spus Armașu.

Cursul valutar, instrumentul puternic al BNM

Economistul Veaceslav Ioniță afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Într-un an, până pe 20 februarie, leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. Comparativ cu dolarul american mai moderat, cu 1,5%, iar față de moneda unică  europeană, cu 7%.

 

Realitatea Live

07 Apr. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!