Lovitură teribilă pentru „rechinii” valutari care vor să muște leul. BNM: Avem rezerve pentru a menține stabilitatea

Banca Națională a Moldovei are suficiente rezerve valutare (3,8 miliarde USD) pentru a asigura stabilitatea monedei naționale, în eventualitatea șocurilor de moment.

Recenta majorare a ratei de bază cu două puncte procentuale, la 10,50%, va avea un impact mai mare și asupra stabilității cursului de schimb.

Prin majorarea ratei de bază crește costul creditelor, dar și al depozitelor în lei și atunci oamenii sunt interesați să-și păstreze banii în plasamente bancare. Cu cât cresc depozitele cu atât este mai mică presiunea pe curs. Dacă oamenii pun mai mulți bani la depozite și mai puțin consumă este mai puțină presiune din partea importurilor. Consumul se constrânge se importă mai puțin, respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Guvernatorul băncii centrale afirmă că landșaftul pe care ne aflăm acum este prielnic pentru un leu stabil.

Noi am avut o recoltă foarte bună a producției agricole care se exportă. Or, vedem că în ultimele săptămâni avem o ușoară apreciere, ceea ce înseamnă că vine valută de la exporturi. Acest lucru arată că piața valutară va fi puternic influențată și stabilizată de intrările de valută de la exporturi”, a comentat Aramașu.

Șeful băncii centrale afirmă că mandatul BNM nu este țintirea cursului valutar, ci stabilitatea prețurilor.

Țintim inflația unde cursul de schimb este gestionat flotant. BNM face anumite intervenții pentru a reduce din șocurile de moment ca să nu afecteze economia”, a punctat guvernatorul.

Guvernatorul afirmă că BNM intervine pe piața valutară pentru că este mică și un jucător cu o ofertă sau cerere mai mare poate avea un impact puternic asupra evoluției de moment a pieței.

Cursul de schimb este un instrument de ajustare a economiei la condițiile externe în funcție de situația internă și noi permitem ajustarea lui urmare a condițiilor fundamentale. BNM are rezerve valutare suficiente ca să răspundem la toate șocurile și să asigurăm stabilitatea. Totodată, ultima măsură de politică monetară va avea un impact mai mare asupra stabilității leului moldovenesc”, a mai spus Armașu.

Cursul valutar, instrumentul puternic al BNM

Economistul Veaceslav Ioniță afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Într-un an, până pe 20 februarie, leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. Comparativ cu dolarul american mai moderat, cu 1,5%, iar față de moneda unică europeană, cu 7%.

#stabilitate #leu #curs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.