Maib leasing își înnoiește identitatea vizuală. Aceasta se aliniază strategiei grupului maib şi noului stil

23 Nov. 2021, 14:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
23 Nov. 2021, 14:50 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Suntem încântaţi să anunţăm noua identitate vizuală a companiei fiică a maib, specializată în activitatea de leasing.

 

De astăzi, MAIB-Leasing devine maib leasing, ortografiat cu caractere minuscule și un nou logo.

Noua identitate de brand este în corelaţie cu identitatea anunţată de maib la 7 octombrie a.c., cu strategia grupului maib şi în acelaşi stil: modern, agil, inovator.

Aliona Stratan, Preşedinta Consiliului maib leasing, Prim-vicepreşedintă maib:

„Noua identitate maib leasing este mai mult decât un logo. Aceasta reflectă cine suntem, cum acţionăm, ce facem, aliniindu-ne la proiectele de dezvoltare şi reconfirmând angajamentul de a avansa împreună la nivelul următor. Implicit reconfirmă calea noastră de transformare, mobilitatea, dinamismul şi dorinţa de a fi mai aproape de fiecare client, astfel încât atât interacţiunea, cât şi accesul la leasing şi toate serviciile aferente să fie unul simplu şi uşor.

Prin ecosistemul auto pe care îl dezvoltăm ne vom ajuta clienţii să facă alegeri smart. De asemenea, ne propunem să transformăm comportamentul de consum în unul mai sustenabil şi mai responsabil, să anticipăm necesităţile clienţilor pentru a le oferi tot de ce au nevoie la un click distanţă în condiţii de maximă comoditate, creând experienţe de calitate”.

Noua identitate vizuală ne reprezintă reflectând cine suntem astăzi şi simbolizează viitorul nostru, care implicit va fi axat pe orientarea către client, va fi concentrat pe inovaţie şi pe dezvoltarea şi orchestrarea de ecosisteme.

Suntem orientaţi către clienţi. Clienţii sunt o prioritate, nucleul deciziilor noastre de business: de la produse, servicii şi procese până la dezvoltarea canalelor. Toate acţiunile noastre sunt generate atât de aşteptările clienţilor, cât şi de provocările pe care le pot avea.

Suntem concentraţi pe inovaţie. Redefinim un nou standard de calitate şi suntem primii care îl implementează. Susţinem dezvoltarea proactivă şi continuă a tuturor obiectivelor noastre de afaceri.

Dezvoltăm şi orchestrăm ecosisteme. Obiectivul nostru este de a crea ecosisteme digitale, astfel încât să oferim tot amalgamul de produse şi servicii, anticipând şi devansând aşteptările, creând un nou standard al experienţei clienţilor.

Veaceslav Burlacu, Preşedintele al Comitetului de Conducere maib leasing:

„În contextul actualizării indentităţii de brand echipa maib leasing se angajează să ofere un nivel şi mai înalt de profesionalism şi receptivitate faţă de necesităţile clienţilor noştri. Profitând de ocazie, exprim toată aprecierea şi gratitudinea mea şi a întregii echipe clienţilor şi partenerilor de afaceri pentru încredere, alegere şi prietenia în business. Fără de voi cei 19 ani de realizări comune ar fi fost imposibili. Abia aşteptăm să vă oferim un parteneriat de încredere şi de acum înainte, avansând împreună la nivelul următor în tot ceea ce presupune leasingul, procurarea de automobile şi nu doar”.

Noua identitate va fi adoptată în perioada următoare şi de partenerii care afişează elementele de identitate vizuală ale maib leasing pe propriile suporturi de comunicare.

Împreună la nivelul următor!

P.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!