Moldova, cimitirul rablelor aduse din import! Șapte din zece mașini, cu numere străine reînregistrate, au peste 16 ani

Proprietarii mașinilor cu numere străine și-au înregistrat 11,4 mii de automobile în perioada 1 iulie 2023 – 31 ianuarie 2024, cu o reducere de 70% la acciză, potrivit unei analize a economistului de la IPRE, Stanislav Ghilețchi.

Taxele achitate proprietarii mașinilor cu numere străine au constituit 328 milioane de lei. „Dacă proprietarii acestor automobile ar fi achitat accizele integral, atunci bugetul de stat ar fi urmat să încaseze aproximativ 1 miliard de lei. Astfel, urmare a facilității fiscale, au fost ratate venituri de 765 milioane de lei, subvenționând și permițând înregistrarea mașinilor poluante pe diesel”, constată Ghilețchi.

Analiza a relevat că o proporție semnificativă a automobilelor înregistrate au o vârstă considerabilă, 67% dintre acestea având peste 16 ani. După tipul combustibilului, 89% dintre automobilele înregistrate cu reducere utilizează motorină, iar 11% utilizează benzină. Totodată, 44% dintre automobile aveau o capacitate cilindrică a motorului cuprinsă între 2000 și 2999 cm3. Astfel, putem constata faptul că automobilele înregistrate indică un potențial ridicat de poluare a mediului.

„Inițiativa respectivă a fost în contradicție cu celelalte documente de politici în vigoare, care dimpotrivă concentrează eforturile pentru diminuarea nivelului de poluare, dar și înnoirea parcului rulant din Republica Moldova, care deja înregistrează indicatori nesatisfăcători. Conform Registrului de stat al transporturilor, ponderea autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Aceste rezultate subliniază necesitatea de a examina cu atenție politicile fiscale în domeniul transportului pentru a asigura coerența și alinierea cu alte politici publice. Este esențial ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să ia în considerare impactul asupra mediului și societății în ansamblu, fără elaborarea politicilor publice înguste care ridică întrebări cu privire la eficacitatea și eficiența utilizării banului public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.