O Volga folosită de agenții KGB în anii 90, scoasă la licitație cu prețul unui bolid de lux

Aceste maşini nu puteau fi cumpărate de oamenii simpli, doar angajații KGB aveau acces la ele, și erau făcute să arate cu modelele obișnuite, de serie. Toate lucrurile speciale erau mascate, chiar şi panoul de comunicaţii speciale.

Puteai să-ţi dai seama doar după felul în care această mașină accelera. Motorul V8 de sub capotă era unul de pe Chaika, de 5.5 litri, care dezvolta 195 CP. Cutia era tot una automată, în 3 trepte, dar cu levier de cutie manuală de decor, potrivit ziare.com ziare.com.

În Rusia a fost scoasă de curând una din ultimele maşini de acest fel produse vreodată. E fabricată în 1990 şi se spune că în total au fost produse doar 245 exemplare V8 a acestui model de Volga.

Exemplarul e într-o stare nu tocmai perfectă, însă are avantajul de a fi într-o formă originală, nerestaurată şi autentică. Totul s-a păstrat aşa cum a fost pe ea, când maşina chiar a fost în mâinile forţelor de ordine. Chiar şi panoul de comenzi pentru agenţii secreţi există la interior.

Maşina are şi elementele speciale, ce o disting: o metodă secretă de a deschide portbagajul, un rezervor mărit, frâne mai mari cu pedală mai mare, a doua bateria, montată în portbagaj, două oglinzi la interior şi chiar o staţie de legătură directă cu operatorul de la KGB de atunci, relatează Piața Auto.

Cel care va cumpăra maşina va avea nevoie s-o supună unul proces minuţios de restaurare şi doar aşa îi va reda luciul şi gloria pe care ar merita-o această maşină atât de rară. Dar şi în forma în care este, această Volga e scoasă la vânzare la un preţ exorbitant, de 36,600 euro!

#Volga #licitatie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.