Premierul Ungariei, Viktor Orban, susține că sancţiunile împotriva Rusiei „nu le-au reuşit” celor de la Bruxelles, soluția finală la prețurile mari la energie fiind renunțarea la ele. El de asemenea a acuzat că americanii vor „câștiga” de pe urma acestora iar „ruşii cel puţin nu vor pierde”, potrivit Hirado.hu.

Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a spus, vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria”, difuzată pe postul public maghiar Radio Kossuth, că între Rusia şi Ucraina este nevoie de încetarea focului şi de negocieri de pace.

Şeful guvernului de la Budapesta a spus că încetarea focului şi negocierile de pace ar aduce o uşurare economică, pentru că atâta timp cât războiul va continua, iar Occidentul va răspunde cu sancţiuni, nu vor scădea nici inflaţia, nici preţurile la energie.

Sancţiunile „nu le-au reuşit” celor de la Bruxelles, mai mult decât atât, acestea nu sunt însoţite de propuneri de reducere a preţurilor, motiv pentru care acum avem de-a face cu inflaţie, iar ţara plăteşte pentru energie o suprataxă cauzată de sancţiuni.

Premierul a adăugat că Ungaria a fost scutită de toate sancţiunile care ar fi avut un efect negativ asupra pieţei de energie, dar problema este că din moment ce face parte din piaţa europeană comună, ţara este totuşi afectată de preţurile mari la energie.

Soluţia finală la preţurile mari la energie ar fi dacă Uniunea Europeană ar renunţa la politica de sancţiuni, a spus Viktor Orbán, semnalând, totodată, că pentru asta mai trebuie luptat mult.

Prim-ministrul a explicat că unii vorbesc despre necesitatea câştigării războiului, iar alţii – printre care şi Ungaria – despre necesitatea încetării imediate a focului şi a negocierilor de pace.

„Noi suntem o naţiune de luptători pentru libertate”, astfel că suntem întrebaţi, deseori, „cum de un astfel de popor de luptători pentru libertate este acum de partea păcii”, a spus premierul maghiar.

Ungariei nu trebuie să i se explice cum este „brutalitatea ce poate fi asociată Armatei Sovietice” şi cum este să lupţi împotriva ruşilor, pentru că „noi ştim ce este brutalitatea şi ce este războiul”. Dar în 1956, „noi nu am luptat pentru că am crezut că vom învinge Uniunea Sovietică”, ci „am pornit o revoluţie şi un război de independenţă pentru a forţa o încetare a focului şi negocieri de pace”, a explicat Orbán. Scopul a fost ca ruşii să ajungă la o înţelegere cu occidentalii – într-o negociere de pace – astfel încât „să devenim şi noi neutri, la fel ca Austria”.

Vocile care spun că acum este nevoie de o încetare a focului, iar mai apoi, de negocieri de pace, devin din ce în ce mai puternice, a specificat Viktor Orbán.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, în rândul ţărilor nemulţumirea cauzată de sancţiuni creşte, iar acum, Ungaria nu mai este singura ţară care îşi pune întrebarea: ce se întâmplă aici şi în al cui interes este ceea ce se întâmplă.

„Trebuie să punem această întrebare şi prietenilor noştri americani”: ce se întâmplă aici, cine are de câştigat în această chestiune, „pentru că noi, europenii, cu siguranţă pierdem”, în timp ce „voi veţi câştiga, iar ruşii cel puţin nu vor pierde”, a spus Orbán. Premierul a adăugat că totul este pus la punct în aşa fel încât „noi, europenii, nu putem decât să pierdem în această situaţie”.

Premierul Ungariei a afirmat că aruncarea în aer a gazoductului North Stream este o chestiune gravă, care în legislaţia maghiară reprezintă un act terorist, „iar dacă vreun stat a avut de-a face cu asta, atunci vorbim despre un stat terorist”. Ultima conductă de mare capacitate care aduce gaz rusesc în Europa, dinspre sud, este Turkish Stream, aceasta fiind conducta prin care este deservită Ungaria; dacă cineva o aruncă în aer sau o face inoperabilă, Ungaria va considera asta un atac terorist şi va acţiona în consecinţă, a declarat Viktor Orbán.

Premierul a vorbit şi despre faptul că i-a solicitat guvernatorului băncii centrale ungare şi ministrului de finanţe ca până la finalul anului viitor să reducă inflaţia cel puţin la jumătate.

Orbán a subliniat că inflaţia actuală este una cauzată de sancţiuni și că dacă Uniunea Europeană ar recunoaşte acest lucru, în decurs de câteva zile preţul unora dintre produse ar putea scădea la jumătate, inclusiv preţul energiei.