Planuri mărețe! Grindeanu vrea ca Autostrada Unirii să fie prelungită până la Chişinău și Odesa

România şi Republica Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii, în domeniul rutier dorindu-se continuarea Autostrăzii Unirii (A8) până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina), a scris joi ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

„Am discutat astăzi cu omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, despre cum ne putem dezvolta parteneriatul pe toate sectoarele de transport! Mai întâi, am propus întrunirea, în februarie, a Comisiei Mixte bilaterale pentru coordonarea tuturor activităţilor referitoare la proiectarea şi construirea Podului peste Prut de la Ungheni. Am convenit asupra necesităţii de a identifica şi alte proiecte transfrontaliere eligibile prin fonduri europene (CEF). Acestea ar putea fi depuse la următorul apel de aplicare, care va fi lansat în luna septembrie a acestui an. În prezent sunt deja identificate trei propuneri: construcţia Podului de la Ungheni (proiect aprobat în luna decembrie 2022); construcţia infrastructurii de acces la acest pod care să includă un punct de trecere a frontierei (pe teritoriul Republicii Moldova) şi modernizarea DJ 249 pentru asigurarea descărcării şi conexiunii cu infrastructura existentă (pe teritoriul României); asigurarea conexiunii rutiere Albiţa (România) – Leuşeni (Republica Moldova)- pentru care aplicaţia va fi depusă în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2024. În domeniul rutier, ne-am dori ca Autostrada Unirii (A8) să fie continuată până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina)”, a notat ministrul.
Potrivit acestuia, a fost abordat şi subiectul modernizării şi construcţiei mai multor poduri rutiere transfrontaliere peste Prut: Podul de la Sculeni (Sculeni); Podul Oancea (Cahul); Podul Albiţa (Leuşeni) – pod nou; Podul Răducăneni (Bărboieni) – pod nou; Podul Bumbăta (Leova) – pod nou; Podul Fălciu (Leca/Cantemir) – pod nou.

În domeniul infrastructurii feroviare, cele două părţi au discutat despre extinderea liniei de cale ferată cu ecartament larg până la Staţia Nicolina. Astfel, trenurile ar putea circula pe cale ferată cu ecartament larg pe relaţia Ungheni – Cristeşi Jijia – Socola- Nicolina.

De asemenea, un punct de interes comun este şi reabilitarea coridorului feroviar Iaşi (Aeroportul din Iaşi) – Ungheni – Chişinău (Aeroportul din Chişinău) – Odesa, prin finanţare obţinută de la Banca Mondială.

#autostrada #Odesa #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile americane caută să obțină o reducere a tarifelor impuse de președintele Donald Trump, temându-se de impactul acestora asupra economiei țării, scrie Financial Times (FT), citând top-managementul unor companii. Unele dintre acestea au declarat că se tem să critice public deciziile președintelui, de frica unor represalii din partea Casei Albe. „Nu vrei să fii câinele care latră mai tare decât ceilalți, pentru că pe tine te vor împușca”, a spus unul dintre membrii consiliului de administrație al unei companii americane.

Un alt interlocutor al FT a sugerat încercarea de a transmite echipei lui Trump și președintelui personal consecințele pe termen lung ale războiului tarifar, în privat. Potrivit acestuia, este necesar să se sublinieze că această politică va dăuna chiar președintelui din cauza creșterii prețurilor și pierderii locurilor de muncă în rândul susținătorilor săi. Un al treilea interlocutor a subliniat importanța de a nu rămâne tăcut și a recomandat „lobby-ul moale” prin intermediul „consilierilor mai înțelepți” ai lui Trump, printre care se numără secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.

În același timp, reprezentanții unor companii au început să discute despre mutarea producției în Statele Unite și reorganizarea afacerilor. Totuși, unii dintre aceștia sunt reticenți în a face pași atât de radicali, deoarece nu este clar cât timp Trump va menține actuala politică. Aceștia speră totodată că vor putea convinge Casa Albă să reducă o parte din măsurile impuse.

Pe 2 aprilie, Trump a introdus taxe vamale între 10% și 50% pe produsele provenite din 185 de țări, ceea ce a dus la o prăbușire a pieței bursiere americane, care a atins cel mai scăzut nivel din 2020, cu o pierdere totală de capitalizare de 2,7 trilioane de dolari. În acest context, au crescut temerile legate de o posibilă recesiune. Un reprezentant al unei mari companii de investiții a declarat pentru FT că multe afaceri au simulat din timp impactul unei astfel de situații asupra profitului, dar calculele s-au dovedit inutile, având în vedere diferențele semnificative dintre metodologia Casei Albe și așteptările pieței.

Garry Hamm, un susținător și sponsor al lui Trump, directorul general al companiei de extracție a petrolului și gazelor din șist Continental Resources, a declarat că susține reformele președintelui destinate revitalizării producției în SUA. Totuși, și el a recunoscut că scăderea record de prețuri la hidrocarburi provocată de măsurile impuse poate avea un impact negativ asupra sectorului. Trump, la rândul său, a avertizat despre vremuri dificile și i-a îndemnat pe americani să „reziste”. „Aceasta este o revoluție economică și vom câștiga. Țineți-vă bine, deși nu va fi ușor, dar rezultatul final va fi istoric”, a declarat el.