Polonia susține că ”egoismul” Germaniei a provocat criza energetică din Uniunea Europeană

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a criticat joi, 6 octombrie, la sosirea la summitul de la Praga, Uniunea Europeană, şi în special Germania, pentru modul cum este gestionată criza energetică, relatează agenţia EFE.

El a pus creşterea preţurilor la energie pe seama ”egoismului Germaniei”, ţară care ”dictează clar politica energetică a UE”.
”Nu se poate ca interesele unei singure ţări, adică Germania, să determine traiectoria preţurilor pentru toate statele membre” ale UE, a criticat Morawiecki la sosirea la summitul ”Comunităţii politice europene”.

Prin urmare, Mateusz Morawiecki a cerut o ”acţiune imediată” din partea Comisiei Europene pentru ca aceasta să-şi schimbe abordarea de a limita creşterea preţurilor le energie printr-un mecanism din anul 2014 care ”din păcate, nu a funcţionat”.

În locul acestui mecanism, premierul polonez cere ”impunerea unui preţ maxim bazat pe drepturile de emisie de CO2”, ceea ce ”ar reduce enorm preţul electricităţii în toată Europa”.

”Europa se confruntă astăzi cu o criză fără precedent, cu mai multe riscuri şi pericole ca oricând în ultimul deceniu, ca urmare a războiului provocat de Putin şi a greşelilor fatale din politica climatică şi energetică a UE”, a concluzionat premierul polonez.

#polonia #Germania #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei, magnatul aurului Konstantin Strukov (66 de ani), a fost împiedicat sâmbătă să părăsească țara la bordul jetului său Bombardier de 50 de milioane de dolari, după ce autoritățile federale au anulat decolarea și i-au confiscat pașaportul, potrivit The Moskow Times.

Operațiunea a avut loc la câteva zile după ce Parchetul General a depus la Tribunalul districtual Sovetski din Celiabinsk o acțiune prin care solicită trecerea în proprietatea statului a pachetului de 67,8 % deținut de Strukov la gigantul minier Ujuralzoloto (UGC), al treilea producător de aur al Rusiei. Prima audiere este programată pe 8 iulie. Procurorii susțin că activele au fost obținute „prin corupție” și estimează confiscările la circa 200 miliarde de ruble (circa 2,5 miliarde de dolari).

Incidentul a provocat „panică în rândul elitelor moscovite”, întrucât marchează cea mai dură acțiune a Kremlinului împotriva unui oligarh local de la începutul războiului din Ucraina. Strukov—deputat regional din partea „Rusia Unită” și al 78-lea cel mai bogat rus, cu o avere estimată de Forbes la 1,9 mld. USD—negase anterior că ar intenționa să fugă: „N-am unde să plec”, declara el luna trecută.

Pentru moment, tranzacționarea acțiunilor UGC la Bursa din Moscova a fost suspendată, după o cădere de aproape 30 % în două ședințe, iar surse din industrie spun că alte companii din energie și metale „iau în calcul scenarii similare” dacă Kremlinul continuă valul de naționalizări pentru a finanța efortul de război.

De la invadarea Ucrainei, autoritățile ruse au confiscat activele mai multor miliardari acuzați de fraudă ori „gestionare ineficientă strategic”. Cazul Strukov este însă primul care vizează un asset critic din sectorul aurifer, iar analiștii îl privesc drept un test-pilot pentru preluarea unor industrii cheie sub controlul direct al statului.

Strukov și familia sa dețin mine în Urali, Hakasia și Krasnoiarsk; compania a extras 10,6 tone de aur în 2024, dar a raportat pierderi de 7,2 mld. rub. după ce autoritățile de reglementare au închis mai multe exploatări.