Psihologia culorilor: cum îţi afectează starea de spirit şi cum să le alegi pe cele pentru casa ta

Culorile și emoțiile sunt strâns legate, în opinia psihologilor. Culorile calde pot evoca emoții diferite faţă de cele reci, iar culorile strălucitoare pot crea sentimente diferite prin comparaţie cu cele terne. Totul depinde de modul în care sunt utilizate. Ele ne pot face să ne simțim fericiți sau triști, flămânzi sau relaxați. Aceste reacții sunt înrădăcinate în efecte psihologice, condiționări biologice și amprente culturale. De aceea, este important să înțelegem efectele psihologice pe care le-ar putea avea culorile pentru o persoană obișnuită, precum și fundamentele teoriei culorilor și semnificațiile culorilor. Iată ce ar trebui să ştii când îţi amenajezi casa, scrie 9am.ro.

Culorile calde

Roșu, portocaliu și galben sunt toate culori calde. Acestea evocă adesea sentimente de fericire, optimism, dinamism și energie. Însă galbenul, roșul și portocaliul pot avea, de asemenea, un efect de captare a atenției și pot semnala pericolul sau te pot determina să acţionezi. Gândeşte-te, de exemplu, la semnele de circulaţie. Pe de altă parte, studiile au indicat faptul că roșul poate duce la o creştere a apetitului, aşa că este o culoare pe care ar trebui să o eviţi în bucătărie. Mai presus de orice, evită farfuriile roşii. Deşi aceste culori calde sunt asociate unor emoţii pozitive, este mai bine să le eviţi şi în dormitor, unde ai nevoie de nuanţe care să favorizeze relaxarea şi liniştea.

Culorile reci

Culorile reci includ verdele, albastrul și violetul. Aceste culori şi nuanţele derivate sunt de obicei calmante și liniștitoare, dar pot exprima și tristețe. Violetul este adesea folosit pentru a stimula creativitatea, deoarece este un amestec de albastru (calm) și roșu (dinamism), deci poţi folosi anumite accente de culoare în locul în care lucrezi sau în preajma biroului copilului tău. Albastrul şi nuanţele de bleu sunt ideale pentru dormitor, deoarece sunt relaxante, şi te vor ajuta să te bucuri de un somn mai odihnitor.

Culorile calmante

După cum spuneam, culorile reci, cum ar fi albastrul și verdele, te pot face să te simți calm, dar există o întreagă paletă de culori cu efect similar. Culorile pastelate derivate din acestea au, la rândul lor, un efect calmant și relaxant, aşa că poţi să le alegi pentru orice cameră din locuinţa ta. Culorile neutre precum albul şi bejul te pot face, de asemenea, să te simţi relaxat, fiind ideale pentru baie. Alege faianţă şi gresie în tonuri de bej, iar chiuveta pentru baia ta şi celelalte obiecte sanitare pot fi albe, ca să te relaxezi cât de mult se poate atunci când faci duş sau o baie fierbinte.

Culorile energizante

Culorile puternice și strălucitoare pot avea un efect puternic asupra emoțiilor tale. Culorile precum roșu aprins, galben strălucitor și verde neon te pot face să te simţi mai energizant și şi mai alert, însă trebuie să iei în considerare faptul că pot fi și iritante pentru ochi. Aceste culori îți vor atrage atenția și vor ieşi, cu siguranţă, în evidenţă. Culorile puternic pigmentate, puternice, precum albastru regal, turcoaz, magenta și verde smarald, pot avea un efect stimulant și te pot face să te simți reîmprospătat și energizat. Ele pot fi integrate în locuinţa ta ca accente de culoare, mai ales în combinaţie cu cele neutre sau cele calmante.

#culori #stare de spirit #design

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.