Psihologia culorilor: cum îţi afectează starea de spirit şi cum să le alegi pe cele pentru casa ta

Culorile și emoțiile sunt strâns legate, în opinia psihologilor. Culorile calde pot evoca emoții diferite faţă de cele reci, iar culorile strălucitoare pot crea sentimente diferite prin comparaţie cu cele terne. Totul depinde de modul în care sunt utilizate. Ele ne pot face să ne simțim fericiți sau triști, flămânzi sau relaxați. Aceste reacții sunt înrădăcinate în efecte psihologice, condiționări biologice și amprente culturale. De aceea, este important să înțelegem efectele psihologice pe care le-ar putea avea culorile pentru o persoană obișnuită, precum și fundamentele teoriei culorilor și semnificațiile culorilor. Iată ce ar trebui să ştii când îţi amenajezi casa, scrie 9am.ro.

Culorile calde

Roșu, portocaliu și galben sunt toate culori calde. Acestea evocă adesea sentimente de fericire, optimism, dinamism și energie. Însă galbenul, roșul și portocaliul pot avea, de asemenea, un efect de captare a atenției și pot semnala pericolul sau te pot determina să acţionezi. Gândeşte-te, de exemplu, la semnele de circulaţie. Pe de altă parte, studiile au indicat faptul că roșul poate duce la o creştere a apetitului, aşa că este o culoare pe care ar trebui să o eviţi în bucătărie. Mai presus de orice, evită farfuriile roşii. Deşi aceste culori calde sunt asociate unor emoţii pozitive, este mai bine să le eviţi şi în dormitor, unde ai nevoie de nuanţe care să favorizeze relaxarea şi liniştea.

Culorile reci

Culorile reci includ verdele, albastrul și violetul. Aceste culori şi nuanţele derivate sunt de obicei calmante și liniștitoare, dar pot exprima și tristețe. Violetul este adesea folosit pentru a stimula creativitatea, deoarece este un amestec de albastru (calm) și roșu (dinamism), deci poţi folosi anumite accente de culoare în locul în care lucrezi sau în preajma biroului copilului tău. Albastrul şi nuanţele de bleu sunt ideale pentru dormitor, deoarece sunt relaxante, şi te vor ajuta să te bucuri de un somn mai odihnitor.

Culorile calmante

După cum spuneam, culorile reci, cum ar fi albastrul și verdele, te pot face să te simți calm, dar există o întreagă paletă de culori cu efect similar. Culorile pastelate derivate din acestea au, la rândul lor, un efect calmant și relaxant, aşa că poţi să le alegi pentru orice cameră din locuinţa ta. Culorile neutre precum albul şi bejul te pot face, de asemenea, să te simţi relaxat, fiind ideale pentru baie. Alege faianţă şi gresie în tonuri de bej, iar chiuveta pentru baia ta şi celelalte obiecte sanitare pot fi albe, ca să te relaxezi cât de mult se poate atunci când faci duş sau o baie fierbinte.

Culorile energizante

Culorile puternice și strălucitoare pot avea un efect puternic asupra emoțiilor tale. Culorile precum roșu aprins, galben strălucitor și verde neon te pot face să te simţi mai energizant și şi mai alert, însă trebuie să iei în considerare faptul că pot fi și iritante pentru ochi. Aceste culori îți vor atrage atenția și vor ieşi, cu siguranţă, în evidenţă. Culorile puternic pigmentate, puternice, precum albastru regal, turcoaz, magenta și verde smarald, pot avea un efect stimulant și te pot face să te simți reîmprospătat și energizat. Ele pot fi integrate în locuinţa ta ca accente de culoare, mai ales în combinaţie cu cele neutre sau cele calmante.

#culori #stare de spirit #design

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.