Schimbări majore pe piața gazelor din Moldova: Întreprinderile mari vor trece pe piața liberă începând cu 2025

Începând cu anul viitor, întreprinderile mari din Republica Moldova vor trebui să renunțe la tarifele reglementate pentru gazele naturale și să încheie noi contracte pe piața liberă, la prețuri negociate sau prin intermediul unei platforme de tranzacționare. Această schimbare se va aplica doar până la sfârșitul anului curent, iar de la 1 ianuarie 2024, contractele de furnizare vor fi posibile exclusiv pe piața liberă.

Ministerul Energiei a publicat recent lista întreprinderilor mari care vor fi obligate să treacă pe piața liberă dacă nu au încheiat deja un contract cu un furnizor de serviciu universal. În acest context, întreprinderile mari pot solicita, până la 1 ianuarie 2025, semnarea unor contracte de furnizare a gazelor naturale la prețuri reglementate, în condițiile unui serviciu public.

Această măsură face parte dintr-un pachet mai larg de reforme care vizează dezvoltarea pieței de gaze naturale din Moldova, alinierea legislației la standardele Uniunii Europene și consolidarea sectorului energetic local. Schimbările au drept scop creșterea lichidității pieței și stabilirea unor prețuri mai eficiente pentru resursele energetice.

De asemenea, consumatorii casnici și instituțiile publice vor avea opțiunea de a alege între piața liberă și cea reglementată, statul continuând să asigure furnizorii serviciilor universale și de ultimă opțiune pentru securitatea livrărilor de gaze.

Operatorul Platformei de Tranzacționare a Gazelor Naturale, BRM EST, parte a Bursei Române de Mărfuri, va facilita tranzacțiile pe piața gazelor, oferind un cadru transparent pentru achiziționarea acestora. Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul platformei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mldova #piata #gaz #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.