Schimbări majore pe piața gazelor din Moldova: Întreprinderile mari vor trece pe piața liberă începând cu 2025

Începând cu anul viitor, întreprinderile mari din Republica Moldova vor trebui să renunțe la tarifele reglementate pentru gazele naturale și să încheie noi contracte pe piața liberă, la prețuri negociate sau prin intermediul unei platforme de tranzacționare. Această schimbare se va aplica doar până la sfârșitul anului curent, iar de la 1 ianuarie 2024, contractele de furnizare vor fi posibile exclusiv pe piața liberă.

Ministerul Energiei a publicat recent lista întreprinderilor mari care vor fi obligate să treacă pe piața liberă dacă nu au încheiat deja un contract cu un furnizor de serviciu universal. În acest context, întreprinderile mari pot solicita, până la 1 ianuarie 2025, semnarea unor contracte de furnizare a gazelor naturale la prețuri reglementate, în condițiile unui serviciu public.

Această măsură face parte dintr-un pachet mai larg de reforme care vizează dezvoltarea pieței de gaze naturale din Moldova, alinierea legislației la standardele Uniunii Europene și consolidarea sectorului energetic local. Schimbările au drept scop creșterea lichidității pieței și stabilirea unor prețuri mai eficiente pentru resursele energetice.

De asemenea, consumatorii casnici și instituțiile publice vor avea opțiunea de a alege între piața liberă și cea reglementată, statul continuând să asigure furnizorii serviciilor universale și de ultimă opțiune pentru securitatea livrărilor de gaze.

Operatorul Platformei de Tranzacționare a Gazelor Naturale, BRM EST, parte a Bursei Române de Mărfuri, va facilita tranzacțiile pe piața gazelor, oferind un cadru transparent pentru achiziționarea acestora. Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul platformei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mldova #piata #gaz #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.