Schimbări majore pe piața gazelor din Moldova: Întreprinderile mari vor trece pe piața liberă începând cu 2025

Începând cu anul viitor, întreprinderile mari din Republica Moldova vor trebui să renunțe la tarifele reglementate pentru gazele naturale și să încheie noi contracte pe piața liberă, la prețuri negociate sau prin intermediul unei platforme de tranzacționare. Această schimbare se va aplica doar până la sfârșitul anului curent, iar de la 1 ianuarie 2024, contractele de furnizare vor fi posibile exclusiv pe piața liberă.

Ministerul Energiei a publicat recent lista întreprinderilor mari care vor fi obligate să treacă pe piața liberă dacă nu au încheiat deja un contract cu un furnizor de serviciu universal. În acest context, întreprinderile mari pot solicita, până la 1 ianuarie 2025, semnarea unor contracte de furnizare a gazelor naturale la prețuri reglementate, în condițiile unui serviciu public.

Această măsură face parte dintr-un pachet mai larg de reforme care vizează dezvoltarea pieței de gaze naturale din Moldova, alinierea legislației la standardele Uniunii Europene și consolidarea sectorului energetic local. Schimbările au drept scop creșterea lichidității pieței și stabilirea unor prețuri mai eficiente pentru resursele energetice.

De asemenea, consumatorii casnici și instituțiile publice vor avea opțiunea de a alege între piața liberă și cea reglementată, statul continuând să asigure furnizorii serviciilor universale și de ultimă opțiune pentru securitatea livrărilor de gaze.

Operatorul Platformei de Tranzacționare a Gazelor Naturale, BRM EST, parte a Bursei Române de Mărfuri, va facilita tranzacțiile pe piața gazelor, oferind un cadru transparent pentru achiziționarea acestora. Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul platformei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mldova #piata #gaz #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.