Schimbări majore pe piața gazelor din Moldova: Întreprinderile mari vor trece pe piața liberă începând cu 2025

Începând cu anul viitor, întreprinderile mari din Republica Moldova vor trebui să renunțe la tarifele reglementate pentru gazele naturale și să încheie noi contracte pe piața liberă, la prețuri negociate sau prin intermediul unei platforme de tranzacționare. Această schimbare se va aplica doar până la sfârșitul anului curent, iar de la 1 ianuarie 2024, contractele de furnizare vor fi posibile exclusiv pe piața liberă.

Ministerul Energiei a publicat recent lista întreprinderilor mari care vor fi obligate să treacă pe piața liberă dacă nu au încheiat deja un contract cu un furnizor de serviciu universal. În acest context, întreprinderile mari pot solicita, până la 1 ianuarie 2025, semnarea unor contracte de furnizare a gazelor naturale la prețuri reglementate, în condițiile unui serviciu public.

Această măsură face parte dintr-un pachet mai larg de reforme care vizează dezvoltarea pieței de gaze naturale din Moldova, alinierea legislației la standardele Uniunii Europene și consolidarea sectorului energetic local. Schimbările au drept scop creșterea lichidității pieței și stabilirea unor prețuri mai eficiente pentru resursele energetice.

De asemenea, consumatorii casnici și instituțiile publice vor avea opțiunea de a alege între piața liberă și cea reglementată, statul continuând să asigure furnizorii serviciilor universale și de ultimă opțiune pentru securitatea livrărilor de gaze.

Operatorul Platformei de Tranzacționare a Gazelor Naturale, BRM EST, parte a Bursei Române de Mărfuri, va facilita tranzacțiile pe piața gazelor, oferind un cadru transparent pentru achiziționarea acestora. Detalii suplimentare sunt disponibile pe site-ul platformei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mldova #piata #gaz #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.