Tabără de vară educativă. Tinerii au învăţat despre beneficiile integrării europene şi cum să recunoască știrile false

În timp ce unii tineri se odihnesc la mare sau la munte, alţii aleg pentru vacanţa de vară taberele educative. Este şi cazul a 25 de tineri din mai multe regiuni ale ţării, care au participat la EU Media Camp, organizată la Vadul lui Vodă. Pe lângă distracţie, aceştia au învăţat să producă conţinut media calitativ şi corect, să poată distinge o ştire falsă de una adevărată şi au aflat beneficiile, dar şi procesele de integrare europeană.

„Ne dorim ca tinerii de aici să iască un bagaj minim de informații despre ce înseamnă propaganda și manipularea, să știe că pe online fake-urile și știrile false nu arată cum ne-am obișnuit noi până acum, să fie clar că este dezinformare, dar că ele sunt construite, din păcate, foarte inteligent și sunt greu de depistat, și desigur să-i motivăm ca ei să devină un factor decisiv în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, să devină niște voci în rândul comunității din care fac parte, să facă conținut multimedia despre integrare europeană, să facă conținut multimedia despre fake-news, despre deep fake-urile care circulă la acest subiect”, spune comunicatoarea Centrului Media pentru Tineri, Mădălina Grosu.

Printre activitățile preferate de tinerii de la tabără se numără vizita la Guvern, una dintre cele trei instituţii importante din stat. L-au întâlnit pe Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului, care le-a vorbit despre miturile legate de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„Eu sunt convinsă că noi nu doar că avem șansa, dar 100% ne vom integra în UE, vom avea un viitor mai bun, se vor îmbunătăți educația și medicina, vom fi ajutaţi financiar” sau „Am învățat că, la momentul dat, suntem mai aproape decât niciodată să fim țară membră UE”; „Mi-a plăcut foarte mult vizita noastră la Guvern și întâlnirea cu domnul Daniel”, sunt câteva dintre reacţiile tinerilor participanţi la EU Media Camp.

Organizatorii taberei de vară îşi pun mari speranţe că tinerii vor pune în practică cele învăţate şi vor promova bunele practici europene.

„Ne așteptăm să continuie să creeze conținut calitativ și adevărat, și atunci când o să meargă în comunitatea lor, acasă, să împărtășească experiența lor, să creeze conținut video și cu părinții, și cu bunei, și cu profesorii, și cu colegii de la școală, și atunci când vor avea ocazia și vor auzi un fake, să se asigure că toți cei din jurul lor vor ști asta”, susţine Gabriel Encev, trainer de educație media.

Materialul video a fost creat în cadrul Programului de Internship în Jurnalismul TV şi Online, desfăşurat de către Rlive TV în parteneriat cu Direcția generală educație, tineret și sport și Centrul Municipal de Tineret Chișinău sub egida Primăriei municipiului Chișinău.

#EU Media Camp #integrare europeana #tineri #discutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.