Ţara europeană care se aşteaptă să rămână pe întuneric dacă Rusia deconectează reţeaua

Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a declarat că sunt posibile pene de curent dacă Rusia va scoate statele baltice din reţeaua electrică comună, anunţând un exerciţiu de pregătire a apărării.

“Trebuie să fim pregătiţi şi pentru faptul că Rusia ar putea deconecta Estonia, Letonia şi Lituania de la reţeaua lor de electricitate”, a declarat ea într-un discurs televizat, relateaază Reuters.

“Ar fi înţelept să fim pregătiţi pentru posibile întreruperi de energie electrică – asta include autorităţile publice, companiile şi fiecare individ”, a adăugat ea, descriind orice întrerupere ca fiind “temporară”.

Aproape 3.000 de rezervişti au fost chemaţi joi la un exerciţiu anual de apărare de o săptămână în Estonia, dar premierul a declarat că nu există o ameninţare militară imediată la adresa ţării.

Ea a făcut apel la cetăţenii ruşi care trăiesc în Estonia să ignore orice convocare pentru a lupta în Ucraina: “nu plecaţi, pentru că nu există cale de întoarcere”.

La 30 de ani de la separarea de Uniunea Sovietică de atunci şi la 17 ani de la aderarea la UE, statele baltice Lituania, Letonia şi Estonia depind încă de Rusia pentru o aprovizionare stabilă cu energie electrică.

Un proiect finanţat de UE în valoare de 1,6 miliarde de euro (1,94 miliarde de dolari) vizează deconectarea statelor baltice de la reţeaua electrică comună cu Rusia şi Belarus în 2025, în favoarea sistemului energetic descentralizat din Europa continentală.

Preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda, a declarat în iunie pentru Reuters că ţara sa este pregătită dacă Rusia o deconectează de la reţeaua regională de energie electrică, ca represalii pentru că a blocat transportul feroviar al unor bunuri ruseşti către exclava Kaliningrad.

Reţeaua europeană de reţele electrice ENTSO-E se va conecta la reţelele statelor baltice în termen de 24 de ore dacă aceste ţări vor fi deconectate de Rusia, contribuind astfel la evitarea penelor de curent, a declarat în iulie operatorul lituanian de reţele electrice Litgrid. “Dacă Rusia ne deconectează, chiar şi astăzi, am fi pregătiţi. Analiza noastră arată că furnizarea de energie nu ar fi raţionalizată, nu se aşteaptă întreruperi grave”, a declarat directorul executiv al Litgrid.

#estonia #Energie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.