Una dintre cele mai mari companii din Europa să se lupte acum pentru supravieţuire. Are pierderi de miliarde de dolari

03 Mart. 2024, 10:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
03 Mart. 2024, 10:06 // Bani și Afaceri //  bani.md

Gazprom, asul din mâneca lui Vladimir Putin, pentru mopolul energetic a raportat vânzări record de gaze în China la final de 2023. Dar laudele preşedintelui rus, trâmbiţate cu mândrie de presa de stat, n-au făcut decât să ascundă criza cu care se confruntă gigantul energetic, care trebuie acum să se confrunte cu pierderea Europei, cea mai mare piaţă a Gazprom, după invazia rusă în Ucraina, scrie Financial Times.

Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe din Rusia, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că aceasta a încetat să mai fie profitabilă şi că pierderile nete ar putea ajunge la 10 miliarde de dolari până în 2025.

„Gazprom înţelege că nu va mai avea niciodată o poziţie la fel de bună în Europa şi trebui să accepte pur şi simplu acest fapt. Singura cale de urmată acum este să caute surse de venit relativ mai mici şi să le dezvolte treptat, adunând firimituri” a declarat Marcel Salikhov, directorul Institutului pentru Energie şi Finanţe.

Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a încasat sume serioase mai ales din exportul de energie, dar a negat că ruperea de Europa ar fi cauzat probleme Gazprom.

„Poate că a fost mai profitbail înainte, dar, pe de altă parte, cu cât depindem mai puţin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energatică a companiei noastre este în creştere”, a declarat Vladimir Putin.

Deşi Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o măsură care iniţial a crescut preţurile suficient de mult pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

Câştigurile dinainte de taxe au atins un nivel record de 49,7 miliarde de dolari în prima jumătate a lui 2022, dar au scăzut cu 40% un an mai tîrziu, în timp ce profiturile s-au prăbuşit puternic.

UE s-a dovedit a fi mai pricepută în a se aproviziona cu gaze alternative decât credeau mulţi că este posibil – cota Rusiei din importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, potrivit datelor UE – în timp ce preţurile s-au prăbuşit de la vârfurile înregistrate în primele zile ale războiului. UE îşi propune să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

Duminică, Putin a declarat că Rusia a făcut faţă cu bine după ce Europa a încetat să-i mai cumpere gazul, explorând rute alternative şi concentrându-se pe propriile eforturi de aprovizionare. Dar, în realitate, acestea nu reprezintă un înlocuitor pentru nevoile UE.

Ţinând cont că gigantul energetic a pierdut Europa, Gazprom a încercat să găsească noi cumpărători, dar acordurile sale din Asia Centrală şi creşterile minore de aprovizionare către China şi Turcia vor compensa doar între 5% şi 10% din piaţa europeană pierdută, potrivit lui Salikhov.

Realizarea oricărei schimbări substanţiale în acest scenariu va necesita investiţii enorme în conducte şi alte infrastructuri pentru a deservi noi pieţe, precum şi implicarea partenerilor externi care nu se grăbesc să se implice în acest pariu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.