Hotelul din Europa unde poți dormi cu capul într-o ţară şi cu picioarele în altă ţară

Un hotel din Europa se află chiar la granița dintre două țări.

Este vorba despre Hotel Arbez din La Cure, un sat din munți, care separă Franța de Elveția, cu păduri dese.

„Sunteți în camera nouă, este una dintre camerele noastre binaționale”, a confirmat managerul hotelului cu un zâmbet, înmânându-mi o cheie metalică de modă veche, se arată într-un reportaj cnn.com.
La Cure e un cătun micuț cuibărit în vârful munților Jura, care separă Franța de Elveția, cu păduri dese.

Construit în stilul rustic care este atât de răspândit în această parte a Europei, micul hotel de familie Hotel Arbez Franco-Suisse – numit și L’Arbézie – are particularitatea de a se afla chiar deasupra unei frontiere internaționale.

Această configurație neobișnuită este o consecință neintenționată a Tratatului de la Dappes din 1862, prin care Franța și Elveția au convenit asupra unui mic schimb teritorial, pentru a permite controlul deplin al Franței asupra unui drum strategic din apropiere.

Tratatul prevedea că orice clădire situată de-a lungul frontierei trebuie să rămână pe loc, situație pe care un antreprenor local a folosit-o pentru a deschide un magazin și un bar, pentru a profita de comerțul transfrontalier. Hotelul avea să urmeze în 1921.

Rezultatul este că aproximativ jumătate din hotel se află în Franța, iar cealaltă jumătate în Elveția, granița internațională bifurcând restaurantul și câteva dintre camere.
Unitatea de cazare are camere binaționale, cu o graniță internațională invizibilă care trece chiar prin baie și prin pat. Asta înseamnă că oaspeții dorm cu capul în Elveția și picioarele în Franța.

Vizibile de la fereastră, și la doar câțiva metri distanță, se aflau cele două posturi de frontieră, cel elvețian pe partea dreaptă, cel francez puțin mai jos, pe stânga, hotelul ocupând un teren triunghiular situat între cele două.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frontiere #linie #hotel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.