(VIDEO) Un miliardar ceh la volanul unui Bugatti Chiron. Conducea cu 417 km/h pe o autostradă în Germania

Parchetul din oraşul german Stendal, landul Saxonia-Anhalt, a deschis luni o ancheta împotriva miliardarului ceh Radim Passer care s-a filmat în timp ce conducea cu viteza de 417 km/h pe o autostradă în Germania.

În Germania, este „recomandat” să nu se depăşească viteza de 130 km/h pe autostradă. Însă miliardarul ceh Radim Passer a depăşit cu mult această limită şi s-a filmat, în cursul anului 2021, mergând cu 417 km/h la volanul unui autoturism Bugatti Chiron, în timpul zilei pe autostrada dintre Berlin şi Hanovra.

El a postat videoclipul pe canalul său de Youtube la jumătatea lunii ianuarie, explicând că „mulţi oameni (ne-au) cerut să distribuim imagini needitate” cu maşina sport, una dintre cele mai rapide din lume.

„Mulţumim lui Dumnezeu pentru siguranţa şi condiţiile bune care ne-au permis să atingem viteza de 417 km/h!”, scrie sub videoclip Radim Passer, menţionând că „vizibilitatea a fost bună şi că maşina lui are capacităţi de frânare care, din punctul său de vedere, permit o asemenea viteză”.

Videoclipul, vizionat de peste 9 milioane de ori pe Youtube, a atras însă atenţia autorităţilor.

Parchetul din Stendal a deschis luni o anchetă pentru cursă „individuală” interzisă, acuzaţie formulată atunci când un şofer, potrivit codului penal, „se deplasează cu o viteză neadaptată şi într-o manieră imprudentă care încalcă grav codul rutier”.

Într-o ţară care nu impune o limită de viteză pe autostradă, videoclipul a atras, de asemenea, critici şi a alimentat dezbaterea asupra eventualelor limite, scrie Agerpres. Ministrul Transporturilor, liberalul Volker Wissing, a condamnat în presa germană atitudinea la volan a miliardarului şi a reamintit că absenţa limitei de viteză trebuie compensată prin faptul că vehiculul trebuie să fie constant „sub control”.

Premierul landului Saxonia Inferioară, social-democratul Stephan Weil, pledează pentru stabilirea unei limite de viteză. Există „multe motive întemeiate” pentru o astfel de măsură, a explicat el în săptămânalul Der Spiegel, menţionând siguranţa şi o mai bună protecţie a mediului.

„Deşi nu va face o mare diferenţă pe numeroase porţiuni având în vedere drumurile aglomerate şi limite de viteză deja existente, susţin o limită maximă de 130 km/h”, a adăugat el.

Problema spinoasă a unei viteze limitate pe autostrăzi s-a aflat în centrul negocierilor coaliţiei în toamna anului trecut. Social-democraţii şi Verzii au susţinut o astfel de măsură, însă partenerul lor de coaliţie Partidul Liberal Democrat (FDP) s-a opus şi a avut câştig de cauză.

#bugatti chiron #viteza #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.