(VIDEO) Un miliardar ceh la volanul unui Bugatti Chiron. Conducea cu 417 km/h pe o autostradă în Germania

08 Feb. 2022, 09:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2022, 09:40 // Au Bani //  MD Bani

Parchetul din oraşul german Stendal, landul Saxonia-Anhalt, a deschis luni o ancheta împotriva miliardarului ceh Radim Passer care s-a filmat în timp ce conducea cu viteza de 417 km/h pe o autostradă în Germania.

În Germania, este „recomandat” să nu se depăşească viteza de 130 km/h pe autostradă. Însă miliardarul ceh Radim Passer a depăşit cu mult această limită şi s-a filmat, în cursul anului 2021, mergând cu 417 km/h la volanul unui autoturism Bugatti Chiron, în timpul zilei pe autostrada dintre Berlin şi Hanovra.

El a postat videoclipul pe canalul său de Youtube la jumătatea lunii ianuarie, explicând că „mulţi oameni (ne-au) cerut să distribuim imagini needitate” cu maşina sport, una dintre cele mai rapide din lume.

„Mulţumim lui Dumnezeu pentru siguranţa şi condiţiile bune care ne-au permis să atingem viteza de 417 km/h!”, scrie sub videoclip Radim Passer, menţionând că „vizibilitatea a fost bună şi că maşina lui are capacităţi de frânare care, din punctul său de vedere, permit o asemenea viteză”.

Videoclipul, vizionat de peste 9 milioane de ori pe Youtube, a atras însă atenţia autorităţilor.

Parchetul din Stendal a deschis luni o anchetă pentru cursă „individuală” interzisă, acuzaţie formulată atunci când un şofer, potrivit codului penal, „se deplasează cu o viteză neadaptată şi într-o manieră imprudentă care încalcă grav codul rutier”.

Într-o ţară care nu impune o limită de viteză pe autostradă, videoclipul a atras, de asemenea, critici şi a alimentat dezbaterea asupra eventualelor limite, scrie Agerpres. Ministrul Transporturilor, liberalul Volker Wissing, a condamnat în presa germană atitudinea la volan a miliardarului şi a reamintit că absenţa limitei de viteză trebuie compensată prin faptul că vehiculul trebuie să fie constant „sub control”.

Premierul landului Saxonia Inferioară, social-democratul Stephan Weil, pledează pentru stabilirea unei limite de viteză. Există „multe motive întemeiate” pentru o astfel de măsură, a explicat el în săptămânalul Der Spiegel, menţionând siguranţa şi o mai bună protecţie a mediului.

„Deşi nu va face o mare diferenţă pe numeroase porţiuni având în vedere drumurile aglomerate şi limite de viteză deja existente, susţin o limită maximă de 130 km/h”, a adăugat el.

Problema spinoasă a unei viteze limitate pe autostrăzi s-a aflat în centrul negocierilor coaliţiei în toamna anului trecut. Social-democraţii şi Verzii au susţinut o astfel de măsură, însă partenerul lor de coaliţie Partidul Liberal Democrat (FDP) s-a opus şi a avut câştig de cauză.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!