3 lecții de LEADERSHIP pe care să le înveți de la Elon Musk. Cum să le aplici

După cum spune expertul în dezvoltare personală Tony Robbins, „Succesul lasă indicii”. De aceea, atunci când oamenii au succes în domeniul lor, ar trebui să încercați să învățați de la ei. Nu contează dacă îi iubești sau îi urăști, dacă stilul lor este diferit de al tău sau dacă îți place sau îți displace afacerea lor: dacă au succes, experiența lor îți este utilă.

Încrucât, companiile lui Elon Musk au ajuns la un nivel atât de înalt, aceasta înseamnă că are sens să te uiți exact la ceea ce face Musk și la ce poți învăța de la el.

Acest lucru nu înseamnă că tot ceea ce face este potrivit pentru industria în care activezi, dar cu siguranță vor exista câteva teme centrale care pot fi aplicate. Iată lecțiile pe care le-am învățat de la observarea lui Musk pe care le aplic la proprietatea mea și la afacerea mea de instruire.

1. Dacă cazi, ridică-te din nou

La fel ca toți oamenii de succes, Musk a avut partea sa de eșecuri. A fost demis în funcția de CEO al propriei sale companii, Zip2. Când compania sa, X.com, a fuzionat cu Confinity pentru a deveni PayPal, la scurt timp a fost eliminat din funcția de CEO al PayPal. În plus, la un moment dat, compania de explorare spațială Tesla și Space X au fost la un pas de faliment. Dar nimic din toate acestea nu l-au oprit. Când Musk a căzut, s-a ridicat din nou – mai puternic și mai capabil.

În afaceri, nimic nu se planifică niciodată complet. Diferența dintre un câștigător și un învins este de câte ori cineva este dispus să încerce din nou, învățând din fiecare încercare din trecut. Dacă ești capabil să treci de ego-ul zdrobit și să înțelegi lecțiile din eșecurile din trecut, vei merge departe. Dacă nu poți, nu o vei face. Este atat de simplu.

2. Branding personal

În multe privințe, Musk este un brand mai mare decât companiile pe care le-a fondat. Acest lucru se datorează faptului că el înțelege importanța brandingului personal. Când Musk face ceva, își aduce marca personală cu el și, prin urmare, poate să încaseze capitalul său de relații publice oriunde ajunge.

În zilele noastre, brandingul personal este important pentru toată lumea, de la angajați la fondatori. Promovându-te ca un expert în domeniul tău vă asigurați că oamenii vă cunosc, vă plac și au încredere înainte de a vă privi vreodată produsul sau serviciul. Dacă vă puteți promova, mai degrabă decât afacerea pe care o conduceți aveți un activ care călătorește cu dvs. dincolo de afacerea actuală.

În legătură cu: 3 minciuni pe care ți le spun în școală care te rănesc în afaceri

3. Fii diferit

Musk nu este CEO-ul care se asemănă cu cineva. El este în mod regulat pe Twitter postând meme. El spune mai degrabă ceea ce gândește decât declarațiile scrise cu atenție, scrise de echipa de PR, pe care le transmit majoritatea directorilor de companii publice. Uneori, acest lucru îi pot crea probleme, dar într-o economie de atenție aglomerată, nu există nicio îndoială că Musk iese în evidență.

Deși s-ar putea să nu vă simțiți confortabil să fiți la fel de „acolo” ca Musk, există cu siguranță o lecție de învățat. Pur și simplu, dacă faci lucrurile așa cum fac ceilalți, vei obține rezultatele obținute de ceilalți. Dacă vrei să fii excepțional, trebuie să fii diferit. Dacă vrei să ieși în evidență, trebuie să riști să greșești. Dacă vrei să fii cunoscut, vei fi antipatic pentru unii. Dar dacă poți trece peste frica de a fi judecat, a fi diferit poate avea un impact real asupra creșterii afacerii tale.

#leadership #lectii #CEO #dezvoltare personală #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul anunță pentru 2026 o majorare de peste 55% a investițiilor capitale, care ar urma să depășească pragul de 3 miliarde de lei — un nivel prezentat oficial drept „record istoric”. Într-un interviu pentru Ziua.md, economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că această creștere spectaculoasă este, în bună parte, o iluzie statistică, construită pe tăieri bugetare, restanțe din anii trecuți și o capacitate redusă de implementare la nivel central și local.

Potrivit expertului, fundamentul „saltului investițional” este problematic: majorarea nu provine din programe noi sau din extinderea investițiilor în infrastructură, ci din diminuarea drastică a altor categorii de cheltuieli. Din buget au fost tăiate 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole — două domenii cu impact economic direct. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă Ioniță.

Un alt element ignorat în comunicarea oficială este faptul că o parte considerabilă a investițiilor prevăzute pentru anul viitor nu reprezintă proiecte noi. Bugetul pe 2026 este încărcat cu restanțe din 2025: lucrări neexecutate, datorii acumulate și angajamente rămase în aer. „Când investițiile capitale cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază economistul.

Cele mai afectate sunt administrațiile publice locale. Pentru 2025, guvernul a promis primăriilor investiții capitale de peste 5,2 miliarde de lei — însă în 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%. Restul proiectelor rămân blocate sau amânate. „Este deja un tipar: în anii electorali se împart promisiuni generoase, iar ulterior execuția se prăbușește. Primăriile se trezesc fără resurse, dar cu obligații față de cetățeni”, afirmă Ioniță, amintind situații similare după alegerile locale din 2023.

Analiza economistului arată că discrepanța dintre investițiile aprobate și cele efectiv realizate este structurală și recurentă. În perioada 2021–2024, din 9,3 miliarde de lei planificate, au fost executate doar 7,2 miliarde, iar restanțele depășesc 2,1 miliarde. În 2025, din cele 2,1 miliarde aprobate, până la finalul anului se estimează că vor fi realizate circa 1,1 miliarde. Diferența — peste un miliard — se mută automat în 2026.

Această situație, spune Ioniță, transformă investițiile capitale într-un instrument de percepție publică, nu într-o politică de dezvoltare. „Recordurile istorice își pierd sensul când sunt obținute prin tăieri, reetichetări și rostogolirea restanțelor. Impactul real în economie rămâne modest, iar tensiunile asupra primăriilor și sectoarelor strategice cresc.”

În concluzie, economistul consideră că anunțata creștere de „45–55%” a investițiilor capitale pentru 2026 este în mare parte una statistică, nu economică. În teren, efectele sunt limitate, iar fundația bugetară devine tot mai fragilă. „Imaginea optimistă este construită pe nisip. Fără reforme reale în managementul investițiilor publice, decalajul dintre promisiuni și rezultate va continua să se adâncească”, avertizează Veaceslav Ioniță.