9.000 euro pentru 7 nopți. Atât costă cel mai scump apartament din Marmorosch Hotel din Bucureşti

Turiştii care vor să se cazeze şapte nopţi în cel mai scump apartament din cadrul hotelului Marmorosch din Bucureşti trebuie să scoată din buzunar în jur de 9.000 euro. Apartamentul prezidenţial are o suprafaţă de 170 de metri pătrați şi este cea mai mare cameră din hotel.

Astfel, conform prețurilor afișate pe site, costul pentru o noapte este de circa 1.265 euro, fiind incluse micul dejun şi accesul la spa-ul din cadrul hotelului. Actualul apartament prezidenţial a fost biroul celor doi administratori ai fostei bănci Marmorosch-Blank.

Clădirea, în care se află actualul hotel, a trecut printr-un proces amplu de renovare, investiţiile, făcute de către lituanienii de la Apex Alliance, ajungând la circa 42 milioane euro. Hotelul de cinci stele este primul sub brandul Autograph Collection Hotels în România şi are 217 camere, iar clădirea a fost construită între 1915 şi 1923 pentru a adăposti banca Marmorosch.

Apex Alliance Hotel Management este un operator lituanian independent, care dezvoltă parteneriate de management hotelier pe termen lung, iar, pe lângă Marmorosch, mai deţine încă patru hoteluri în Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

#scump #cel mai #hotel #București #apartament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.