9.000 euro pentru 7 nopți. Atât costă cel mai scump apartament din Marmorosch Hotel din Bucureşti

Turiştii care vor să se cazeze şapte nopţi în cel mai scump apartament din cadrul hotelului Marmorosch din Bucureşti trebuie să scoată din buzunar în jur de 9.000 euro. Apartamentul prezidenţial are o suprafaţă de 170 de metri pătrați şi este cea mai mare cameră din hotel.

Astfel, conform prețurilor afișate pe site, costul pentru o noapte este de circa 1.265 euro, fiind incluse micul dejun şi accesul la spa-ul din cadrul hotelului. Actualul apartament prezidenţial a fost biroul celor doi administratori ai fostei bănci Marmorosch-Blank.

Clădirea, în care se află actualul hotel, a trecut printr-un proces amplu de renovare, investiţiile, făcute de către lituanienii de la Apex Alliance, ajungând la circa 42 milioane euro. Hotelul de cinci stele este primul sub brandul Autograph Collection Hotels în România şi are 217 camere, iar clădirea a fost construită între 1915 şi 1923 pentru a adăposti banca Marmorosch.

Apex Alliance Hotel Management este un operator lituanian independent, care dezvoltă parteneriate de management hotelier pe termen lung, iar, pe lângă Marmorosch, mai deţine încă patru hoteluri în Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

#scump #cel mai #hotel #București #apartament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.