Reguli de intrare pe teritoriul României. Cine sunt scutiți de măsura carantinei

15 Iun. 2021, 17:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Iun. 2021, 17:25 // Actual //  MD Bani

Începând cu data de 12 iunie curent, în România a fost prelungită cu 30 de zile starea de alertă. În acest sens, rămâne în vigoare măsura de carantină pe o perioadă de 14 zile pentru toți cetățenii străini și apatrizi.

Regula generală prevede că pentru cetățenii străini și apatrizii care sosesc în România, indiferent de zona din care vin (verde, galbenă sau roșie), inclusiv din Republica Moldova, se instituie măsura carantinei pentru o perioadă de 14 zile.

De carantină sunt scutite persoanele care prezintă davada vaccinării și cele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile. Totodată, sunt prevăzute excepții de la aceeași măsură pentru o serie de categorii profesionale, detaliate în HCNSU nr. 35 și 36, disponibile mai jos.

Ambasada subliniază că, potrivit legislației, străinii și apatrizii care intră în România, indiferent de zona din care vin, nu pot fi exceptați de la măsura carantinei doar în baza testului RT-PCR.
La rândul lor, cetățenii români care revin în România din străinătate și au petrecut ultimele 14 zile într-o zonă verde (inclusiv Republica Moldova) nu sunt plasați în carantină (nu trebuie să facă dovada vaccinării sau încadrării în excepțiile prevăzute de legislație).
Ambasada României în Republica Moldova recomandă tuturor persoanelor să se informeze permanent doar din surse oficiale (https://stirioficiale.ro/informatii , https://www.cnscbt.ro/ , https://datelazi.ro/) cu privire la intrarea și șederea pe teritoriul României, înainte de începerea călătoriei, tocmai pentru a evita deplasarea până în punctul de trecere al frontierei și constarea neîndeplinirii condițiilor privind intrarea/ exceptarea de la măsura carantinei.

02 Sept. 2026, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2026, 10:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.