Dispar vacile din Moldova: Cel mai mic nivel de producție de lapte din ultimii 75 de ani

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaci #lapte #importuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat 17700 de tone de struguri de masă din recolta anului 2026, în valoare de 13,85 milioane de euro, în perioada 1 august – 20 octombrie. Marfa a ajuns în 24 de țări, însă diferențele dintre prețurile obținute pe piețele externe sunt considerabile. În timp ce un kilogram de struguri moldovenești a fost vândut în Spania cu o medie de 1,44 euro, în Federația Rusă prețul a fost de numai 0,45 euro, de peste trei ori mai mic.

Potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, cel mai mare cumpărător a fost România, unde au ajuns 5300 de tone, echivalentul a aproximativ 30% din cantitatea totală exportată. Pe locul secund se situează Polonia, cu 3800 de tone, urmată de Federația Rusă, cu 2800 de tone, și Ucraina, cu 2100 de tone.

Împreună, aceste patru piețe au absorbit aproximativ 79% din exporturile de struguri ale Republicii Moldova în perioada analizată.

Prețul mediu de export a constituit 0,78 euro pentru un kilogram, echivalentul a aproximativ 15 lei. Cele mai avantajoase piețe din punctul de vedere al prețului mediu au fost Spania, cu 1,44 euro/kg, Slovacia, cu 1,30 euro/kg, și Franța, cu 1,16 euro/kg.

La polul opus se află Federația Rusă, unde strugurii moldovenești au fost comercializați cu o medie de 0,45 euro/kg, și Ucraina, cu 0,53 euro/kg. Astfel, prețul obținut în Spania a fost de 3,2 ori mai mare decât cel înregistrat pe piața rusă, iar în Franța de aproape 2,6 ori mai mare.

Diferențele reflectă valorile medii de export raportate pe fiecare piață și nu înseamnă neapărat că produse identice, de aceeași calitate și în aceleași condiții comerciale, au fost vândute la aceste prețuri.

Pentru comparație, în anul precedent, până la 20 noiembrie, Republica Moldova exportase peste 30.000 de tone de struguri, în valoare de peste 29 de milioane de euro. Datele nu indică însă, deocamdată, o scădere anuală comparabilă, întrucât acoperă intervale și etape diferite ale sezonului.

În pofida dificultăților din acest an, reprezentanții asociației rămân optimiști. Aceștia estimează că volumul total al exporturilor de struguri realizate în 2026 nu va fi inferior celui de anul trecut.

Prognoza ia în calcul aproximativ 20000 de tone de struguri din recolta anului 2025, exportate în primele luni ale acestui an, precum și decalarea sezonului de recoltare din toamna curentă.

Un detaliu suplimentar confirmat în datele publicate pe 22 octombrie este că Polonia a plătit în medie 1,01 euro/kg, iar România 0,82 euro/kg. Totodată, exporturile totale din anul calendaristic 2025 au depășit 55.000 de tone, potrivit declarațiilor lui Gheorghe Gaberi. Aceste informații întăresc unghiul privind diferențele de preț și perspectivele exporturilor din 2026.