Anca Dragu – de pe malul Bâcului direct la Palatul Victoria?

Anca Dragu, actual guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, este vehiculată pe scena politică românească drept o posibilă propunere de premier tehnocrat din partea lui Nicușor Dan, potrivit informațiilor publicate de G4Media și citate de economedia.ro.

Inițial, edilul Capitalei ar fi intenționat să-l propună pentru funcția de premier pe Ilie Bolojan, lider PNL cu influență regională, însă discuțiile dintre cei doi s-ar fi blocat din cauza unei neînțelegeri privind majorarea TVA. Bolojan ar susține o creștere rapidă a TVA pentru a acoperi golurile bugetare, în timp ce Nicușor Dan ar prefera o abordare integrată, parte a unui pachet mai larg de reforme fiscale – deși, până acum, nu a propus o alternativă clară.

În acest context, numele Ancăi Dragu a reapărut ca o variantă tehnocrată. Surse politice susțin că Nicușor Dan ar fi luat în calcul această opțiune după recenta sa vizită la Chișinău, însă nu este clar dacă scenariul rămâne valabil în planurile sale actuale.

Anca Dragu este, din decembrie 2023, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, funcție în care a fost numită prin votul Parlamentului de la Chișinău. Economist de profesie, cu dublă cetățenie română și moldovenească, s-a remarcat printr-o carieră solidă în instituții financiare internaționale.

Ea a activat ca economist la BNR (1996–2001), apoi la biroul FMI din București (2001–2013), iar ulterior a fost analist economic în cadrul Comisiei Europene (2013–2015). În perioada 2015–2017, a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, unde a implementat măsuri de relaxare fiscală, transparentizare bugetară și digitalizare a administrației fiscale.

În plan politic, a fost senator al României și președintă a Senatului (2020–2021), fiind prima femeie din istoria României care a deținut această funcție.

Dacă va fi propusă oficial, Anca Dragu ar putea deveni o figură-cheie într-un posibil guvern de tranziție tehnocratică, într-un climat politic marcat de incertitudini fiscale și negocieri tensionate între partidele mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#victoria #dragu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.