Anca Dragu – de pe malul Bâcului direct la Palatul Victoria?

Anca Dragu, actual guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, este vehiculată pe scena politică românească drept o posibilă propunere de premier tehnocrat din partea lui Nicușor Dan, potrivit informațiilor publicate de G4Media și citate de economedia.ro.

Inițial, edilul Capitalei ar fi intenționat să-l propună pentru funcția de premier pe Ilie Bolojan, lider PNL cu influență regională, însă discuțiile dintre cei doi s-ar fi blocat din cauza unei neînțelegeri privind majorarea TVA. Bolojan ar susține o creștere rapidă a TVA pentru a acoperi golurile bugetare, în timp ce Nicușor Dan ar prefera o abordare integrată, parte a unui pachet mai larg de reforme fiscale – deși, până acum, nu a propus o alternativă clară.

În acest context, numele Ancăi Dragu a reapărut ca o variantă tehnocrată. Surse politice susțin că Nicușor Dan ar fi luat în calcul această opțiune după recenta sa vizită la Chișinău, însă nu este clar dacă scenariul rămâne valabil în planurile sale actuale.

Anca Dragu este, din decembrie 2023, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, funcție în care a fost numită prin votul Parlamentului de la Chișinău. Economist de profesie, cu dublă cetățenie română și moldovenească, s-a remarcat printr-o carieră solidă în instituții financiare internaționale.

Ea a activat ca economist la BNR (1996–2001), apoi la biroul FMI din București (2001–2013), iar ulterior a fost analist economic în cadrul Comisiei Europene (2013–2015). În perioada 2015–2017, a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, unde a implementat măsuri de relaxare fiscală, transparentizare bugetară și digitalizare a administrației fiscale.

În plan politic, a fost senator al României și președintă a Senatului (2020–2021), fiind prima femeie din istoria României care a deținut această funcție.

Dacă va fi propusă oficial, Anca Dragu ar putea deveni o figură-cheie într-un posibil guvern de tranziție tehnocratică, într-un climat politic marcat de incertitudini fiscale și negocieri tensionate între partidele mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#victoria #dragu #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 15 milioane de euro din finanțarea prevăzută prin Planul de Creștere dacă reorganizarea Căii Ferate din Moldova nu este încheiată până la sfârșitul acestui an.

Subiectul a fost abordat în Parlament, unde deputata Olga Ursu l-a întrebat pe președintele Comisiei economie, Marcel Spatari despre consecințele financiare ale neimplementării reformei CFM în termenul asumat.

Ursu a atras atenția că reorganizarea întreprinderii face parte din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere și a cerut să fie precizată suma pe care statul ar putea să o piardă în cazul în care procesul nu este finalizat până la sfârșitul lunii decembrie.

În răspuns, președintele Comisiei economie, Marcel Spatari a precizat că proiectul de lege nu este examinat în procedură de urgență și va trece prin două lecturi, cu respectarea termenelor legale. El a subliniat însă că nu doar adoptarea legii este importantă, ci finalizarea efectivă a procesului de reorganizare până în decembrie.

„Procesul de reorganizare trebuie încheiat până în decembrie. Nu legea trebuie adoptată, procesul de reorganizare trebuie încheiat”, a explicat acesta.

Potrivit lui, măsura privind reorganizarea CFM are prioritatea 1 în Planul de reforme, iar finanțarea asociată acestei priorități este de aproximativ 15 milioane de euro.

Banii nu sunt destinați compensațiilor pentru populație sau acoperirii directe a deficitului bugetar, ci finanțării unor proiecte incluse în Planul de Creștere, inclusiv proiecte de infrastructură și logistică.

Documentele oficiale privind reforma prevăd reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra”, care ar urma să gestioneze infrastructura feroviară, și „Pasageri și Marfă”, responsabilă de operațiunile de transport. Reforma este inclusă în Agenda aferentă Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027.

#reforma #CFM #bani