Putin amenință NATO, iar factura globală e de 1,5 milairde de dolari

24 Iun. 2025, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2025, 17:15 // Actual //  Ursu Victor

O eventuală ofensivă militară a Rusiei împotriva țărilor NATO ar putea provoca pierderi economice globale de peste 1,5 trilioane de dolari în primul an de conflict, estimează Bloomberg Economics. Scenariul analizat de experți are în vedere invadarea statelor baltice de către Rusia în următorii doi până la cinci ani, într-un context în care Vladimir Putin urmărește refacerea influenței sovietice. Potrivit analiștilor, impactul economic ar fi comparabil cu cel al invaziei Ucrainei în 2022, când PIB-ul global s-a redus cu 1,5%, scrie Bloomberg.

Cea mai gravă cădere economică ar fi înregistrată de țările baltice, al căror PIB ar putea scădea cu până la 43,4%. Ucraina, în plin război în 2022, a avut o contracție de 28,8%. Alte state europene precum Finlanda, Polonia, Suedia și Germania ar resimți șocuri semnificative, în timp ce la nivelul UE se anticipează o reducere generală de 1,2% din PIB. Costurile cu energia, ruperea lanțurilor logistice și distrugerile de infrastructură vor alimenta recesiunea, temperată doar parțial de creșterea cheltuielilor militare.

Pentru Rusia, impactul estimat este mai moderat — o scădere de 1% din PIB — deoarece economia sa este deja izolată și parțial adaptată regimului de sancțiuni, iar producția de armament ar putea amortiza o parte din pierderi. În schimb, Statele Unite ar înregistra un declin de aproximativ 0,7% din PIB, iar China, 0,8%, din cauza înăspririi condițiilor financiare și scumpirii energiei.

În cazul unui conflict extins, în care Rusia ar încerca să ocupe Suwałki Gap – o fâșie strategică între Polonia și Lituania –, este posibil ca mai multe state europene să intre în război pentru a apăra frontiera NATO. Rusia ar putea recurge la atacuri cu rachete asupra bazelor militare și infrastructurii europene, sabotaje asupra conductelor și rețelelor de comunicații, blocarea comerțului în Marea Baltică și închiderea porturilor. Piețele financiare ar deveni instabile, investițiile s-ar reduce drastic în majoritatea sectoarelor, cu excepția industriei militare.

Chiar dacă în prezent nu există dovezi clare privind planuri rusești concrete de atac asupra NATO, serviciile de informații din Europa avertizează că pregătirile avansează. În districtul militar Leningrad sunt deja construite baze, depozite de muniție, centre logistice și căi ferate în apropierea frontierelor cu statele baltice și Finlanda.

Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că Rusia ar putea fi pregătită să atace în termen de cinci ani. Serviciile daneze de informații estimează un risc de conflict local chiar mai devreme, în șase luni. Rutte a mai precizat că Rusia produce muniție de patru ori mai rapid decât toate statele NATO la un loc.

La summitul NATO de la Haga din 24–25 iunie, liderii Alianței intenționează să adopte o nouă țintă de buget pentru apărare: 3,5% din PIB alocat direct armatei și 1,5% pentru alte componente de securitate. Obiectivul trebuie atins până în 2035 și reflectă o schimbare majoră de strategie în fața amenințării tot mai mari reprezentate de Kremlin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Aug. 2025, 08:46
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Aug. 2025, 08:46 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Pentru a patra lună consecutiv, rușii își retrag economiile din băncile străine și le transferă în conturi din Federația Rusă. În iunie, aceste transferuri nete ale gospodăriilor au depășit ieșirile de bani din țară cu 55 miliarde de ruble (aproape 700 milioane de dolari), potrivit estimărilor preliminare ale Băncii Centrale a Rusiei. Este cel mai mare aflux lunar de fonduri înregistrat de când aceste date sunt publicate, din 2018.

Recordul precedent fusese stabilit în martie, cu un flux net de 46,5 miliarde de ruble. În total, în ultimele patru luni, rușii au readus din străinătate circa 133 miliarde de ruble (peste 1,5 miliarde de dolari). În trecut, direcția banilor era inversă: între 2018 și începutul lui 2024 au existat doar opt luni cu flux net pozitiv către Rusia, iar o serie de mai multe luni consecutive de intrări nu s-a mai văzut niciodată.

Tendința actuală marchează o schimbare majoră după iunie 2022, când BCR a permis transferul a până la 1 milion de dolari pe lună în străinătate. Până la mijlocul lui 2023, rușii au trimis peste 3 trilioane de ruble în băncile nerezidente, însă ritmul a scăzut puternic în a doua jumătate a anului trecut, pe fondul sancțiunilor și al reducerii opțiunilor de transfer.

Schimbarea de direcție a fluxurilor financiare a coincis cu primele convorbiri telefonice dintre Vladimir Putin și Donald Trump, în februarie 2025, care au alimentat speranțele privind încheierea războiului și normalizarea relațiilor cu Occidentul. Acest context a atras capital străin pe piața rusă pentru prima dată de la începutul conflictului și a impulsionat creșterea valorii activelor locale.

Aprecierea rublei și dobânzile ridicate la instrumentele în ruble au făcut ca unele plasamente interne să ofere randamente de până la 20% anual în dolari, potrivit fostului vicepreședinte al BCR, Oleg Viugin. În iunie, banca centrală a redus pentru prima dată din septembrie 2022 rata-cheie, de la 21% la 20%, iar ulterior aceasta a scăzut la 18%.

Pe fondul acestor evoluții, economiile rușilor în băncile străine au coborât la 6,2 trilioane de ruble la 1 iulie 2025 – minimul ultimilor doi ani. Banca centrală subliniază însă că suma reală ar putea fi mai mică, o parte din bani fiind deja cheltuiți pentru consum, importuri sau alte nevoi.

În paralel cu retragerile din băncile străine, rușii continuă să transfere fonduri consistente către brokerii externi – 34,1 miliarde de ruble în iunie, după un record de 52,3 miliarde în mai, iar de la începutul anului aproximativ 175 miliarde de ruble (circa 2 miliarde de dolari).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII