Importurile în față, moldovenii la podea! Supermarketurile umilesc producătorii locali, iar statul tace

19 Nov. 2025, 12:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2025, 12:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor” critică dur modul în care marile lanțuri de retail tratează producătorii autohtoni și acuză autoritățile că nu intervin pentru a corecta o practică ce dezavantajează flagrant agricultura locală. Într-o postare însoțită de imagini dintr-un supermarket, acesta arată că produsele de import sunt plasate pe rafturile cele mai vizibile — la nivelul ochilor — în timp ce produsele similare fabricate în Republica Moldova sunt împinse pe rafturile inferioare, greu de observat de către cumpărători.

„Pe primele două rafturi, cele mai privilegiate pentru orice furnizor, stau produsele de import. Iar pe raftul cel mai puțin vizibil este pus produsul autohton. Este un loc simbolic, care denotă atitudinea retailurilor și autorităților față de producătorii locali”, scrie fostul director.

Acesta amintește că, în mandatul precedent, a fost abrogată legea care obliga supermarketurile să rezerve minimum 50% din spațiul de raft pentru anumite produse agroalimentare autohtone. De asemenea, autoritățile au renunțat „în ultimul moment” la plafonarea retrobonusurilor impuse de retail — o practică reglementată deja în România și derivată din legislația UE. Potrivit lui, aceste retrobonusuri reprezintă o piesă esențială în relația inechitabilă dintre producători și marile lanțuri comerciale.

În opinia sa, statul nu poate să rămână pasiv: „Puteți măcar să obligați retailurile să aranjeze rafturi speciale pentru producătorii autohtoni și să puneți condiții ca aceste rafturi să nu fie amplasate în zona cea mai ascunsă?”

El critică faptul că, deși în Parlament și în fața presei au existat declarații ferme privind protejarea producătorilor moldoveni, acestea nu s-au transformat în măsuri concrete. „Declarațiile au fost bune. Dar faptele în continuare lipsesc”, conchide el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.