Importurile în față, moldovenii la podea! Supermarketurile umilesc producătorii locali, iar statul tace

19 Nov. 2025, 12:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Nov. 2025, 12:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor” critică dur modul în care marile lanțuri de retail tratează producătorii autohtoni și acuză autoritățile că nu intervin pentru a corecta o practică ce dezavantajează flagrant agricultura locală. Într-o postare însoțită de imagini dintr-un supermarket, acesta arată că produsele de import sunt plasate pe rafturile cele mai vizibile — la nivelul ochilor — în timp ce produsele similare fabricate în Republica Moldova sunt împinse pe rafturile inferioare, greu de observat de către cumpărători.

„Pe primele două rafturi, cele mai privilegiate pentru orice furnizor, stau produsele de import. Iar pe raftul cel mai puțin vizibil este pus produsul autohton. Este un loc simbolic, care denotă atitudinea retailurilor și autorităților față de producătorii locali”, scrie fostul director.

Acesta amintește că, în mandatul precedent, a fost abrogată legea care obliga supermarketurile să rezerve minimum 50% din spațiul de raft pentru anumite produse agroalimentare autohtone. De asemenea, autoritățile au renunțat „în ultimul moment” la plafonarea retrobonusurilor impuse de retail — o practică reglementată deja în România și derivată din legislația UE. Potrivit lui, aceste retrobonusuri reprezintă o piesă esențială în relația inechitabilă dintre producători și marile lanțuri comerciale.

În opinia sa, statul nu poate să rămână pasiv: „Puteți măcar să obligați retailurile să aranjeze rafturi speciale pentru producătorii autohtoni și să puneți condiții ca aceste rafturi să nu fie amplasate în zona cea mai ascunsă?”

El critică faptul că, deși în Parlament și în fața presei au existat declarații ferme privind protejarea producătorilor moldoveni, acestea nu s-au transformat în măsuri concrete. „Declarațiile au fost bune. Dar faptele în continuare lipsesc”, conchide el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.